Ministrul Mediului: 2016 a fost un an pierzător. Guvernarea tehnocrată a însemnat anul amorţirii poporului român

Cele 400 de zile de guvernare tehnocrată au însemnat anul amorţirii poporului român, iar pentru mediu a reprezentat un an pierzător pentru România, a declarat, marţi, în cadrul conferinţei de bilanţ, Graţiela Gavrilescu, ministrul Mediului şi vice prim-ministru.

RomaniaTV.net
31 iul. 2018, 11:04
Ministrul Mediului: 2016 a fost un an pierzător. Guvernarea tehnocrată a însemnat anul amorţirii poporului român

„La preluarea mandatului, în 2017, v-am spus că sunt surprinsă şi consternată că am găsit situaţia cea pe care am lăsat-o la finele anului 2015 şi că 2016 a fost un an pierzător, nu numai pentru mine, cea care prelua mandatul la minister, cât şi pentru poporul român. Acum cred că suntem în ceasul al 12-lea. Efectele schimbărilor climatice le resimţim în fiecare zi şi trebuie să găsim măsuri corecte pentru a trăi într-un mediu curat şi sănătos. Dacă au fost 400 de zile guvernare tehnocrată iresponsabil sau dacă s-ar fi uitat atent la tot ce înseamnă managementul ariilor protejate sau să bugeteze staţiile de monitorizare a calităţii aerului sau să găsească alte teme pentru absorbţia fondurilor europene, putem spune că a fost anul amorţirii poporului român”, a spus Gavrilescu.

Ministrul Mediului a punctat faptul că, de la preluarea celui de-al doilea mandat, în 2017, s-a reuşit adoptarea Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, precum şi aprobarea Ordonanţei privind gestionarea deşeurilor din ambalaje.

„La preluarea mandatului mi-am asumat că tot ceea ce ţine de mine ca om, ca manager, voi face. De aceea am promis, în 2017, că România va avea un Plan Naţional de Gestionare a Deşeurilor. În 2017, Guvernul a adoptat acest Plan. Ulterior, a început o altă muncă şi una asiduă pe care nu am făcut-o nu numai noi singuri, ci toţi factorii decidenţi pentru implementarea acestui Plan Naţional. În urmă cu trei săptămâni am adoptat în Guvern Ordonanţa 74 privind gestionarea deşeurilor din ambalaje. Este un start pentru repornirea motoarelor pentru industria de reciclare şi deşeului îi dăm valoare. Deşeul va fi la scara unei resurse de această dată. În perioada următoare va trebui să explicăm în cele 12 întâlniri regionale pe care Ministerul Mediului le va face ce înseamnă instrumentul ‘Plăteşti cât arunci’, principiu care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2019. Înseamnă că, din propria noastră gospodărie, vom avea grijă cum să ne protejăm resursa naturală. Prin sistemul de garanţie returnare a ambalajului reciclabil va exista un nivel de 0,5 lei/kg. Trebuie ca, în perioada următoare, până la 1 ianuarie 2019, să încercăm să învăţăm să colectăm selectiv şi să dăm valoare deşeului. Am adoptat Legea 87 privind interzicerea pungilor subţiri de plastic. Acestea sunt interzise de la 1 iulie 2018, iar de la 1 ianuarie 2019, pungile subţiri de plastic nu se vor mai comercializa. Marea majoritate a comercianţilor au înţeles acest lucru şi deja au introdus pungi produse din amidon de porumb. Trebuie să stimulăm această industrie”, a menţionat ministrul Mediului, conform Agerpres.

De asemenea, Gavrilescu a afirmat că România trebuie să aibă o Lege a siturilor contaminate, aceasta urmând să intre în Parlament în sesiunea din septembrie.

„În 2018, Ministerul Mediului a înaintat Guvernului un Memorandum prin care trebuie să închidem cele 15 depozite de deşeuri neconforme. Am identificat şi finanţare pentru acest lucru, iar în perioada următoare vom publica spre consultare publică acest proiect. Am aprobat Legea siturilor contaminate, iar Ministerul Mediului a demara un proiect de identificare a acestor situri. În acelaşi timp, am găsit bugetare pe fonduri europene pentru simplificarea şi sistematizarea legislaţiei în domeniul deşeurilor”, a subliniat ministrul de resort.

În ceea ce priveşte calitatea aerului, ministrul Mediului a punctat faptul că, până în luna octombrie, se doreşte transmiterea către Comisia Europeană (CE) a notificărilor privind adoptarea Planurilor Integrate pe Calitatea Aerului pentru Iaşi şi Braşov.

„România are trei proceduri de infringement pe trei aglomerări urbane. Bucureştiul a adoptat, deja, luna trecută, Planul Integrat pe Calitatea Aerului şi am notificat Comisia Europeană. Sperăm că vom face acest lucru şi pentru Iaşi şi Braşov, iar până în octombrie să putem să notificăm Comisia Europeană. În perioada următoare, Ministerul Mediului va aplica pe POIM (Programul Operaţional Infrastructură Mare, n.r.) pentru redesenarea unui proiect privind reţeaua naţională de staţii de monitorizare a calităţii aerului. Sperăm ca, spre sfârşitul lunii octombrie, să putem depune acest proiect. Avem bani, în sumă de 18 milioane de euro, şi îi vom accesa pe toţi. Ne dorim ca reţeaua de monitorizare a calităţii aerului să fie una modernă şi să ne ofere informaţii corecte”, a susţinut oficialul.

La capitolul proiecte viitoare, Graţiela Gavrilescu a amintit de programul „Rabla pentru electrocasnice”, destinat atât persoanelor fizice, cât şi celor juridice.

„Săptămâna aceasta voi semna finanţarea de 20 de milioane de lei pentru acest program. Ne vom întâlni în perioada următoare cu toţi producătorii de electronice şi electrocasnice, iar ulterior vom anunţa toate ecobonusurile pe care le vom acorda prin acest program. Programul Rabla pentru electrocasnice nu va fi numai pentru persoanele fizice, ci şi pentru instituţiile publice. În subsolul instituţiilor publice vom găsi cu siguranţă electrocasnice foarte vechi. Acest voucher nu va putea fi folosit pentru cumpărarea unui alt produs decât pentru cel pe care îl dai la casat”, a spus Gavrilescu.

În plus, se preconizează publicarea în Monitorul Oficial a Ghidurilor de finanţare pentru un program privind staţiile de reîncărcare pentru maşini electrice (în valoare de 20 de milioane de euro), dar şi pentru un program destinat diminuării poluării (în valoare de 100 de milioane de euro). Totodată, în maximum o lună, este anunţată lansarea spre consultare publică a Ghidului de finanţare pentru un program realizat în colaborare cu Ministerul Energiei, prin care românii care locuiesc în zone defavorizate să poată avea curent electric, cu ajutorul celulelor fotovoltaice.