Ministrul Mediului a afirmat că, din cauza urşilor „omul este atacat, gospodăria e atacată, copiii sunt puşi în pericol de animalele sălbatice care umblă efectiv pe stradă, intră în blocuri,intră în curtea şcoli, în pensiuni, hoteluri”.

„E o situaţie care nu se mai regăseşte în nicio ţară europeană. Cea mai mare greşeală a fost retragerea omului din gestionarea acestei specii în 2016, când Ministerul Mediului a făcut un pas înapoi.

Alte Articole

Oraşul Galaţi, paralizat de ploile torenţiale. Apa pe străzi ...

Mişcare-fulger pe scena politică. La nici o zi de la numire, ...

Renate Weber, prima reacție după ce Comisia de la Veneția ...

Nu a mai luat nicio măsură de gestionare a speciei, a renunţat la vânătoare. Efectul este cel scontat pentru că orice specialist putea să previzioneze această situaţie”, a declarat ministrul Mediului, la România TV.

Citeşte şi: Urmărire cu focuri de armă la graniţa României, după ce un bărbat nu a oprit la control. Peste 40 de kilograme de carne şi un pui de urs, găsite în urma percheziţiilor

În ultimele luni au fost raportate 280 de atacuri ale urşilor asupra oamenilor şi au fost deschise 5.000 de dosare de pagubă. Din estimările vânătorilor, în România există peste 10.000 de urşi. În prezent, ministrul Mediului a mărturisit că intervenţia autorităţilor este greoaie din cauza legislaţiei care prevede obţinerea mai multor avize pentru îndepărtarea urşilor din zonele locuite.

„Urşii s-au obişnuit cu altă viaţă. Nu mai caută în pădure hrana. S-au obişnuit cu tomberoanele. Cea mai mare problemă e crearea acestui pericol în zonele locuite, acolo unde e habitatul omului. Acolo intervenţia trebuie să fie promptă pentru a proteja viaţa umană.

Pe procedurile existente, intervenţia poate să dureze şi două luni de zile. Până se face dosarul de pagubă, până se trimite la Minister, până obţinem avizul Academiei, până se publică în Monitorul Oficial, până semnează toate instituţiile trec şi nouă-zece luni.

Atunci e greu să mai intervii să identifici exemplarul respectiv. Normal că încep întrebările: care a fost ursul care a intrat în localitate? De ce să mai aştept trei luni ca să îl extragi?”, a afirmat Tanczos Barna.

Citeşte şi: Localnicii din Galaţi, terorizaţi de o ursoaică. Nu s-a mai întâmplat aşa ceva de peste 100 de ani

Ministrul Mediului vrea intervenţii rapide ca la ISU pentru îndepărtarea urşilor. „Omul nu poate să privească fără să facă ceva până la nesfârşit”

„Fermierii sunt sub presiune constantă. Dacă noi, autorităţile, nu vom găsi soluţia, se va ajunge la otrăviri, capcane, laţ, la soluţii locale ilegale pentru că omul nu poate să privească fără să facă ceva până la nesfârşit. Lanul de porumb e distrus. Sunt 1.300 de oi ucise în cinci ani într-un singur judeţ. Sunt două turme întegi.

Ministerul Mediului în cel mai scurt timp va veni cu o propunere prin care intervenţia va fi modificată astfel încât să fie aşa cum intervine ISU. Este o problemă. În jumătate de oră trebuie să acolo echipa de specialişti care nu mai aşteaptă nici hârtii, nici documente şi îndepărtează pericolul.

În momentul de faţă, singura soluţie a Jandarmeriei este sirena. Cum a plecat sirena, cum se întoarce ursul. Şi se poate să se întoarcă şi de cinci ori în zona locuită”, a explicat ministrul Mediului, la România Tv.

De asemenea, Tanczos Barna a mai afirmat că e nevoie atât de vânători, cât şi de ONG-uri pentru a gestiona problema urşilor din România.

„E mare nevoie de vânători. E nevoie uriaşă de ONG-ui, dar ei trebuie să lucreze împreună în interesul protejării faunei şi florei.

Legislaţia actuală este făcută pentru o populaţie de 4.000 – 6.000 de urşi. Este făcută pentru un număr de 300 – 400 de apeluri la 112, pentru o intervenţie de 100 şi ceva de exemplare în câţiva ani. După cinci ani de nonintervenţie, cu siguranţă populaţia de urs este mult peste nivelul din 2016. Legislaţia trebuie schimbată. Trebuie să existe prevenţie”, a spus ministrul Mediului.

Citeşte şi: Un urs a băgat spaima în localnicii din Dâmboviţa: „Seară de seară ne dă târcoale. Nu mai avem siguranţă”

România a încercat să exporte urşii în alte ţări UE. „Au spus că nu vor pentru că au fermieri, turişti şi urşii reprezintă un pericol”

Totodată, ministrul Mediului a precizat că „nu putem să aşteptăm de fiecare dată să se întâmple o nenorocire” provocată de urşi. Întrebat dacă autorităţile au purtat negocieri pentru a „exporta” urşi în alte state europene, Tanczos Barna a afirmat că Ministerul Mediului a făcut astfel de propuneri, însă s-a lovit de refuzul oficialilor din alte state membre UE.

„Am trimis la statele membre unde există habitate naturale pentru urs această propunere. A mai făcut Ministerului Mediu o dată acest lucru şi a primit numai răspunsuri negative de la toate statele membre. În 2017, au spus că nu vor pentru că au fermieri, au turişti şi urşii reprezintă un pericol.

Sper că s-au răzgândit în 2021 şi vor şi ei câteva sute de exemplare de urs şi în Germania, Elveţia, Austria unde au existat şi nu mai sunt. Poate reuşim să gestionăm împreună ca o Europă unită această problemă şi nu doar România trebuie să gestioneze 50% din întreaga populaţie de urs din toată Europa”, a afirmat Barna.

Autorităţile vor să realizeze o evaluare a populaţiei de urşi din România şi să simplifice legislaţia pentru a putea interveni mai rapid în cazurile în care sălbăticiunile fac ravagii în zonele locuite.

„Până va fi gata evaluarea populaţiei, Ministerul trebuie să asigure intervenţia rapidă, imediată în cazul de pericol în maximum 24 de ore, nu după două – trei luni de zile şi să îndepărteze pericolul prin relocare sau extragere. Relocare înseamnă tranchilizare şi mutare în altă locaţie. Extragere înseamnă împuşcare.

E indamisibil să aşteptăm până se produce o nenorocire şi abia după ceea să intervenim”, a conchis ministrul Mediului.