Mircea Săndulescu: 120 de clădiri din Bucureşti vor cădea dacă va fi un cutremur de 6,5 în Vrancea

„În primul rând e greu să spui că un cutremur are loc în România, în Bulgaria sau în Grecia. Un cutremur are loc pe o anumită structura geologică, pe fracturi cum au fost cele din nordul Apeninilor, în cazul cutremurului din Italia. Când se spune că un cutremur a avut loc în Bucureşti este o greşeală, cutremurul a avut loc totdeauna în Vrancea şi la o adâncime foarte mare, numai că s-a resimţit până în Bulgaria, în Chişinău, iar în 77 colegi de-ai mei, geologi de la Academia din Moscova, mi-au spus că s-au mişcat lămpile în noaptea în care a avut loc cutremurul. Un cutremur într-un loc trebuie analizat în contextul structurii geologice”, a declarat profesorul Mircea Săndulescu, la România TV.

Mai mult, în urma acestui cutremur produs în Bulgaria, nu este exclus să mai fie un altul.

„Cutremurul din Bulgaria s-a petrecut pe o fractură crustală care trece pe la localitatea din Bulgaria şi care se continuă spre nord, ajunge la fractura Oraviţa din Carpaţii Meridionali din România. Dacă fractura asta s-a mişcat în Bulgaria, nu este imposibil să nu se mişte puţin mai târziu în zona Oraviţei şi să fie acolo un alt cutremur”, a precizat academicianul.

Potrivit profesorului Mircea Săndulescu, în urma unui cutremur cu magnitudinea de 6,5 grade în Vrancea, peste 100 de clădiri mari din Capitală vor cădea.

Alte articole

Un nou cutremur în România. Ce magnitudine a avut

Cutremur în România duminică seara. S-a resimțit în 6 orașe, ce magnitudine a avut

„Am colaborat foarte mult cu profesorul Dan Lungu, care este unul dintre cel mai reputaţi profesori de construcţii din România, care a făcut analiza tuturor clădirilor cu risc seismic. 120 de clădiri mari din Bucureşti vor cădea dacă va fi un cutremur de 6,5 în Vrancea. Dar, pentru celelalte până la 226 va trebui să fie o intensitate în jur de 7,2. Într-adevăr, Administraţia României, indiferent că a fost înainte de 89 sau după 89, este absolut iresponsabilă pentru refacerea clădirilor cu risc seismic. Până în 90, regimul de tristă amintire a dictatorului Ceauşescu n-a vrut să recunoască că există clădiri care au un risc de distrugere la un cutremur mare”, a adăugat Mircea Săndulescu.