Mituri urbane despre noul coronavirus. Ce NU trebuie să credeţi din ce se scrie pe internet

În contextul în care o mare parte a informaţiilor despre pandemia de coronavirus se propagă pe reţelele de socializare a fost foarte uşor să se creeze în mentalul colectiv nişte stereotipuri sau chiar mituri urbane despre COVID-19.

26 mart. 2020, 13:10
Mituri urbane despre noul coronavirus. Ce NU trebuie să credeţi din ce se scrie pe internet

Situl Live Science, preluat de magazin.ro, a adunat cateva dintre miturile urbane despre coronavirus, propagate pe Internet:

Mitul 1. Mastile faciale va pot proteja de virus

In realitate, mastile chirurgicale standard nu pot proteja de SARS-CoV-2, intrucat nu sunt concepute pentru a bloca particulele virale si nu sunt etanse pe fata. Cu alte cuvinte, mastile chirurgicale ii pot impiedica pe cei infectati deja de a raspandi virusul mai departe prin blocarea picaturilor respiratorii care ar putea fi expulzate din gura.

Situatia este alta in cazul unitatilor spitalicesti de profil, unde ustensile speciale numite „masti respiratorii N95″ isi dovedesc utilitatea reducand foarte mult raspandirea virusului in randul personalului medical. Oamenii necesita o instruire prealabila pentru a-si pune corespunzator mastile N95 pe fata, in jurul nasului, a obrajilor si a barbiei, pentru a se asigura ca aerul, dintr-un sens sau celalalt nu se poate strecura pe langa marginile mastii. Iar utilizatorul mastii N95 trebuie sa invete, de asemenea, sa verifice daca echipamentul este deteriorat dupa fiecare utilizare.

Citeşte şi Un bărbat plănuia să arunce în aer un spital plin de pacineţi înfectaţi cu COVID-19. Agenţii FBI l-au ucis înainte să săvârşească fapta

Mitul 2: Se raspandeste mai greu decat virusul gripei

Nu neaparat. Pentru a estima cat de usor se raspandeste un virus, oamenii de stiinta calculeaza „cifra bazala de reproducere”, prescurtat R0 (pronuntat R-Zero). R0 prezice numarul de persoane infectate cu virus de o singura persoana infectata. In prezent, R0 pentru SARS-CoV-2, virusul care provoaca boala COVID-19, este estimat la aproximativ 2,2, ceea ce inseamna ca o persoana infectata va infecta aproximativ 2,2 alte persoane, in medie.

Prin comparatie, gripa sezoniera are un R0 de 1,3. Si inca un aspect important: desi nu exista niciun vaccin care sa previna COVID-19, ceea ce inseamna ca nu va aparea peste minimul 6-12 luni, vaccinul antigripal sezonier previne imbolnavirea relativ eficient, chiar si atunci cand formula lui nu se potriveste perfect cu tulpinile virale circulante.

Mitul 3: Virusul este doar o alta forma de raceala

Nu, nu este. Coronavirusul este o familie larga de virusuri care include mai multe boli. SARS-CoV-2 are trasaturi asemanatoare cu alte coronavirusuri, dintre care patru pot provoca raceala obisnuita. Toate cele cinci virusuri au suprafete tepoase si folosesc proteinele spicule pentru a infecta celulele gazda. In privinta celor patru coronavirusuri „reci”, numite 229E, NL63, OC43 si HKU1, toate folosesc oamenii ca gazde primare. SARS-CoV-2 are aproximativ 90 la suta din materialul sau genetic similar cu coronavirusurile care infecteaza liliecii, ceea ce sugereaza ca virusul isi are originea in lilieci si ca ulterior a trecut la om. Acest fapt sugereaza ca virusul a trecut printr-un animal intermediar inainte de a infecta oamenii.

In mod similar, virusul SARS a trecut de la lilieci la zibete (mici mamifere carnivore nocturne) inainte de a ajunge la oameni, in timp ce MERS infecta camilele inainte de a se raspandi la oameni.

Citeşte şi Facilităţi pentru medicii care luptă împotriva COVID-19. Ce măsuri au laut britanicii, ce aşteaptă doctorii români

Mitul 4: Virusul a fost facut probabil intr-un laborator

Supozitia a fost lansata si atunci cand s-a vorbit despre HIV (SIDA), in urma cu patru decenii. Acum e reluata, dar nici o dovada nu sugereaza ca virusul este creat de om.

SARS-CoV-2 seamana indeaproape cu alte doua coronavirusuri care au declansat focare in ultimele decenii, cum sunt SARS-CoV si MERS-CoV, si toate cele trei virusuri par sa fi avut originea in lilieci. Pe scurt, caracteristicile SARS-CoV-2 se incadreaza in ceea ce stim despre alte coronavirusuri naturale care au facut saltul de la animale la oameni.

Mitul 5: Infectarea cu COVID-19 este o condamnare la moarte

Nu este adevarat, nu vorbim, totusi, de ciuma neagra! Aproximativ 81% dintre persoanele infectate cu coronavirus sunt cazuri usoare de COVID-19, potrivit unui studiu publicat pe 18 februarie de Centrul Chinez pentru Controlul si Prevenirea Bolilor. 13,8% raporteaza simptome grave, ceea ce inseamna probleme severe de respiratie sau necesita oxigen suplimentar, iar aproximativ 4,7% sunt cazuri critice, adica se confrunta cu insuficienta respiratorie grava, cedarea unor organe interne sau soc septic.

Datele de pana acum sugereaza ca doar aproximativ 2,3 la suta dintre persoanele infectate cu COVID-19 mor din cauza virusului. Persoanele mai in varsta sau care au conditii de sanatate subiacente par sa prezinte cel mai mare risc de a se imbolnavi cu COVID-19 sau a dezvolta complicatii severe. Desi nu este vorba de panica, oamenii ar trebui sa ia masuri pentru a se pregati si proteja pe ei insisi si pe ceilalti de noul coronavirus.

Mitul 6: Animalele de companie pot raspandi noul coronavirus

Probabil nu la oameni. Potrivit publicatiei The South China Morning Post, exista cazul unui caine din China care a contractat o „infectie usoara” de la proprietarul sau, care era confirmat cu COVID-19, ceea ce inseamna ca mai degraba cainii ar putea fi vulnerabili in fata contaminarii cu virusul de la oameni.

Cainele, din rasa Pomeranian, infectat nu s-a imbolnavit si nu a prezentat simptomele bolii, si nici o dovada nu sugereaza ca animalul ar putea infecta oamenii. Cativa caini si pisici au fost testati pozitiv pentru un virus similar, SARS-CoV, in timpul epidemiei din 2003, a declarat pentru publicatia amintita expertul in sanatate animala, Vanessa Barrs, de la Universitatea din City: „Experienta anterioara cu SARS sugereaza ca pisicile si cainii nu se vor imbolnavi sau nu vor transmite virusul oamenilor”, adaugand ca important este faptul ca „nu a existat nicio dovada de transmitere virala de la caini de companie sau pisici la oameni”.

Mitul 7: Copiii nu se pot infecta

Cu siguranta, copiii se pot infecta cu COVID-19, desi rapoartele initiale vorbeau de mai putine cazuri la copii, în comparatie cu adultii. De exemplu, un studiu din februarie al cercetatorilor chinezi, efectuat în provincia Hubei, a concluzionat ca din mai mult de 44.000 de cazuri de COVID-19, aproximativ 2,2 la suta au implicat copii si tineri sub vârsta de 19 ani.

Cu toate acestea, într-un studiu din 5 martie, cercetatorii au analizat datele culese de la peste 1.500 de persoane din Shenzhen si au descoperit ca copiii expusi la virus erau la fel de pasibili sa se infecteze ca si adultii, potrivit Nature News. Cu toate acestea, atunci când copiii se infecteaza, ei par mai putin susceptibili de a dezvolta boli severe.

Mitul 8: Daca aveti coronavirus, „veti sti”

Nu e chiar asa. COVID-19 provoaca o gama larga de simptome, dintre care multe apar în alte boli respiratorii, cum ar fi gripa sau raceala obisnuita. Mai exact, simptomele comune ale COVID-19 includ febra, tuse si dificultati respiratorii, iar simptomele mai rare includ ameteli, greata, varsaturi si „curgerea” nasului.

În cazuri grave, boala poate progresa într-o boala grava asemanatoare pneumoniei, chiar daca persoanele infectate nu prezinta simptome. Daca traiesti într-o regiune afectata si începi sa te confrunti cu febra ridicata, slabiciune, letargie, probleme de respiratie sau daca ai conditii subiacente si simptome mai usoare ale bolii, ar trebui sa soliciti asistenta medicala la cel mai apropiat spital. Acolo, este posibil sa fiti testati pentru virus.