MOTIVARE. De ce a fost ARESTAT Sorin Oprescu: „Edilul NU a contestat că a luat bani”

Judecătorulde la Tribunalul Bucureşti a apreciat că se impune arestarea preventivă a lui Sorin Oprescu având în vedere că acesta este cercetat pentru o infracțiune de corupție gravă, iar lăsarea acestuia în libertate ar putea influența ancheta procurorilor DNA, se arată în motivarea deciziei de arestare a edilului. Totodată, minstanţa a considerat că arestarea lui Oprescu "este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică". Mai mult, în motivare se precizează că primarul general nu a contestat, în faţa instanţei, faptul că a luat bani.

10 sept. 2015, 07:08
MOTIVARE. De ce a fost ARESTAT Sorin Oprescu: „Edilul NU a contestat că a luat bani”

Judecătorii de la Tribunalul București susțin că, din probele puse la dispoziție de procurorii DNA, se conturează teza potrivit căreia Sorin Oprescu a primit cei 25.000 euro de la Bogdan Popa ca mită și nu cu titlu de „împrumut”, așa cum a susținut primarul „în mod cu totul neconvingător” în fața instanței.

Tribunalul București a dat publicității joi motivele pentru care a decis pe 7 septembrie arestarea preventivă a lui Sorin Oprescu pentru luare de mită.

„Este, de asemenea, de necontestat faptul că inculpatul O.S.M. (Oprescu Sorin — n.r.) și-a însușit această sumă de bani primită de la denunțătorul…, sens în care există la dosarul cauzei. (…) De altfel, audiat în fața judecătorului de drepturi și libertăți, inculpatul O.S.M. nu a contestat acest fapt. Totodată, probele administrate în cursul urmăririi penale, conturează teza potrivit căreia, inculpatul O.S.M. a primit de la P.B.C. suma de 25.000 euro cu titlu de mită și nu cu titlu de ‘împrumut’, așa cum a susținut inculpatul în mod cu totul neconvingător, în fața judecătorului”, se arată în motivare.

Judecătorii mai susțin în motivare că Sorin Oprescu nu a contestat faptul că a primit bani de la denunțător.

Todată instanţa susţine că unul dintre motivele pentru care primarul Sorin Oprescu a fost arestat preventiv este și faptul că acesta ar putea influența ancheta procurorilor DNA dacă ar fi lăsat în libertate.

„În speță, natura infracțiunii care se presupune că a fost săvârșită de către inculpat, respectiv o infracțiune de corupție, modul în care acesta a acționat (descoperind existența unui director de instituție publică din subordinea sa, care a creat un grup de persoane cărora le atribuie contracte în contraprestația încasării unor sume mari de bani drept mită, în loc să sancționeze acest comportament, a decis că ar fi în interesul său să intre în activitatea infracțională, asigurându-și astfel un venit suplimentar, în mod ilicit), reacția societății la asemenea fapte, prin care o persoana publică, deținătoare a celei de-a doua funcții elective ca număr de voturi în România primește mită, prin intermediul directorului unei instituții publice din subordinea sa, conturează un grad ridicat de pericol social, măsura arestării preventive fiind singura măsura aptă să asigure la acest moment buna desfășurare a procesului penal”, se arată în motivare.

Pe 7 septembrie, magistrații Tribunalului București au admis propunerea DNA de arestare preventivă a lui Sorin Oprescu, însă decizia nu este definitivă, iar primarul a făcut contestație.

Sorin Oprescu a fost reținut în noaptea de sâmbătă spre duminică, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită. Contestația depusă de avocații lui Sorin Oprescu se va judeca luni.

CITEŞTE ŞI: Sorin Oprescu ŞTIA că este URMĂRIT. Un apropiat al primarului rupe tăcerea: Nu cred că a luat ŞPAGĂ

Fragmente din motivarea judecătorului de la Tribunalul Bucureşti, publicată de stiripesurse.ro:

„Totodată, s-a aratat ca, infracţiunea este una din cele prevăzute de art. 223 alin. (2) C.pr.pen., iar din probele
cauzei rezultă că privarea inculpatului O.S.M.de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol
pentru ordinea publică. Astfel, infracţiunea de luare de mită, prin natura sa şi prin gradul de pericol social abstract pe care îl implică, creează un pericol concret chiar mai mare pentru ordinea publică, având în vedere gravitatea acestui fenomen infracţional şi limitele mai ridicate de pedeapsă stabilite de lege, elemente de natură a stârni o reacţie de oprobriu general puternică, astfel încât într-o asemenea situaţie privarea de libertate se justifică, chiar şi în lipsa antecedentelor penale ale inculpatului (I.C.C.J., s. p., decizia nr. 2782 din 26 aprilie 2005; I.C.C.J., s. p., decizia nr. 234 din 13.01.2006).

„Modul de săvârşire a faptei, în care inculpatul O.S.M., descoperind existența unui director de instituție publică
din subordinea sa (C.C.P.B.P.B.) care a creat un grup de persoane cărora le atribuie contracte în contraprestația
încasării unor sume mari de bani (două treimi din profitul brut) drept mită, în loc să aducă acest aspect la
cunoștința organelor de urmărire penală, a decis că ar fi în interesul său să intre în activitatea infracțională, prin solicitarea ca o parte din sumele de bani primite drept mită să-i fie remise lui, „ca să fie bine”.”

La aprecierea pericolului concret al faptelor trebuie avută în vedere şi reacţia societăţii la asemenea fapte, prin care o persoane publică, deținătoare a celei de-a doua funcții elective ca număr de voturi în România primește mită, prin intermediul directorului unei instituții publice din subordinea sa.

Este de asemenea de necontestat faptul că inculpatul O.S.M.şi-a însuşit această sumă de bani primită de la denunţătorul …., sens in care există la dosarul cauzei: …. De altfel, audiat in faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, inculpatul O.S.M.nu a contestat acest fapt. Totodată, probele administrate în cursul urmăririi penale, conturează teza potrivit căreia, inculpatul O.S.M.a primit de la P.B.C.suma de 25.000 euro cu titlu de mită şi nu cu titlu de „împrumut” aşa cum a susţinut inculpatul în mod cu totul neconvingător, în faţa judecătorului.

„Sub acest aspect, judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine că din probele administrate in cauză, rezultă
suspiciunea rezonabilă că inculpatul O.S.M.a săvârşit infracţiunea de luare de mită prev. de art. 289 C.pen. cu
aplic. art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând in aceea că la data de 05.09.2015, în calitate de Primar al M.B., în
baza unei înțelegeri prealabile cu P.B.C.și S.C., zis „….”, a primit de la primul suma de 25.000 euro din totalul de
60.000 euro pretinși, în mod necuvenit de cei doi de la S.C. G.L.C.S.R.L, în legătură cu un contract de execuţii
lucrări efectuate de societatea mai sus mentionata la Palatul M., „validând” astfel activitatea infracţională
desfăşurată de P.B.C.şi menţinând implicit într-o funcţie publică importantă un funcţionar corupt, prin încălcarea
atribuţiilor sale prev. de Legea 215/2001 republicata privind administratia publica locala, referitoare la procedura
de eliberare din funcţie a conducătorilor instituţiilor publice de interes local.

Astfel, este de necontestat faptul că la data de 05.09.2015 in jurul orei …., denunţătorul …s-a prezentat la locuinţa inculpatului O.S.M., situată în comuna …..,ocazie cu care, i-a remis acestuia din urmă suma de 25.000 euro.”

„Este de asemenea de necontestat faptul că inculpatul O.S.M.şi-a însuşit această sumă de bani primită de la denunţătorul …., sens in care există la dosarul cauzei: ……………….. De altfel, audiat in faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, inculpatul O.S.M.nu a contestat acest fapt.

Totodată, probele administrate în cursul urmăririi penale, conturează teza potrivit căreia, inculpatul O.S.M.a
primit de la P.B.C.suma de 25.000 euro cu titlu de mită şi nu cu titlu de „împrumut” aşa cum a susţinut
inculpatul în mod cu totul neconvingător, în faţa judecătorului.  Că inculpatul cunoştea provenienţa ilicită a sumei de bani primită, rezultă în mod clar din conţinutul dialogului purtat cu ….., în locuinţa sa, când imediat după remiterea banilor spunându-i-se „………………………… Întrebat cu privire la acest aspect, inculpatul O.S.M. a declarat în faţa judecătorului, că nu a auzit particula „……..”, întrucât la acel moment îl conducea spre ieşire pe ……….. Explicaţia dată de inculpat nu poate fi credibilă având in vedere că informaţia primită de la denunţător: „………..” nu este deloc amplă iar fraza este extrem de scurtă, pentru a putea fi asimilată în întregime, cu foarte multă uşurinţă. 

În plus, din procesul-verbal încheiat cu acea ocazie, rezultă că P.B.C.a rostit această frază în timp ce îi înmâna inculpatului O.S.M……… în care se afla suma de bani iar răspunsul inculpatului „….” a sosit cu promptitudine.
De asemenea, nici procesul verbal şi nicio altă probă aflată la dosarul cauzei nu confirmă versiunea inculpatului
privind vizita la domiciliul său, în aceeaşi seară şi în acelaşi interval orar a …………….. În schimb, vizita denunţătorului P.B.C.la locuinţa inculpatului O.S.M., în seara zilei de 05.09.2015 a fost precedată de întâlnirea ce a avut loc la data de 31.08.2015 între S.C. şi ……”

In concluzie, din probele existente la dosarul cauzei, astfel cum au fost expuse mai sus, judecatorul de drepturi si libertati retine ca inculpatul O.S.M.a cunoscut provenienta ilicita a sumei de 25 000 euro, pe care a primit-o de la denuntatorul ….., cu titlu de contraechivalent al prestatiei sale, aceea de a asigura stabilitatea functiei publice detinute de ….., prin incalcarea obligatiilor ce ii reveneau in calitate de Primar al mun. Bucuresti.

„Noţiunea de „pericol pentru ordinea publică” nu trebuie înţeleasă doar ca o primejdie concretă şi imediată, constând în posibilitatea comiterii unor fapte penale grave, ci ea semnifică şi o stare de nelinişte, un sentiment de insecuritate în rândul societăţii civile, generată de rezonanţa socială negativă a faptului că inculpatul asupra cărora planează acuzaţia comiterii unor infracţiuni deosebit grave este cercetat în stare de libertate.”

In speţa, natura infracţiunii care se presupune că a fost săvârşita de către inculpat, respectiv o infractiune de coruptie, modul în care acesta a acţionat(descoperind existența unui director de instituție publică din subordinea sa, care a creat un grup de persoane cărora le atribuie contracte în contraprestația încasării unor sume mari de bani drept mită, în loc să sanctioneze acest comportament, a decis că ar fi în interesul său să intre în activitatea infracțională, asigurandu-si astfel un venit suplimentar, in mod ilicit) reacţia societăţii la asemenea fapte, prin care o persoana publică, deținătoare a celei de-a doua funcții elective ca număr de voturi în România primește mită, prin intermediul directorului unei instituții publice din subordinea sa, conturează un grad ridicat de pericol social, măsura arestării preventive fiind singura măsura apta sa asigure la acest moment buna desfasurare a procesului penal. Mai mult, judecătorul de drepturi si libertati retine, ca in cauza exista indicii in sensul ca buna desfasurare a procesului penal ar fi afectata in situaţia in care s-ar dispune fata de acesta oricare dintre masurile preventive prevăzute de art.202 alin.4 lit.b-d C.pr.pen., având in vedere ca este posibil ca inculpatul sa influenţeze ancheta, in special prin prisma calităţii pe care o deţine – aceea de primar al M. B.”


loading...
Partenerii noștri