Mugur Isărescu, veşti bune pentru români. De când scad ratele la credite

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a discutat un calendar potenţial de reducere a ratei dobânzii de politică monetară, dar este nevoie de două luni care să confirme că inflaţia vine categoric în jos, după creşterea din ianuarie, a afirmat, joi, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la conferinţa de prezentare a Raportului asupra inflaţiei.

„Mai fac un comentariu aici, pentru că înţeleg că preocupă opinia publică. Cu două prognoze de inflaţie aproape similare, din punctul nostru de vedere, deci clar în jos, şi cu obiectivul de a ne atinge ţinta (de inflaţie – n. r.) bineînţeles că am discutat şi o traiectorie sau, să nu zic prognoză, un calendar potenţial de reducere a ratei dobânzii de politică monetară. Dar, atenţie, avem acest comportament în sus din luna ianuarie. Ne trebuie cel puţin două luni care să confirme că inflaţia vine categoric în jos. Şi să nu uităm că am adoptat această politică de a lăsa lichiditatea să fie absorbită zilnic la rata de depozit la 6%, nu la 7%. Deci, practic, pentru mai mult de un an, de acolo începem să calculăm. Şi dobânzile în piaţă, IRCC-ul de mai multă vreme, dar acum şi ROBOR-ul, se situează la în jur de 6%”, a spus Mugur Isărescu.

Tinerii nu mai vor locuințe prin credite: „Nu imi mai trebuie la 60 de ani sa fiu proprietar”
Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate miercuri.

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an 

Alte articole

Bani noi de la BNR. Cum arată emisiunea lansată la 20 de ani de la denominarea din 2005 FOTO

Risc mare de recesiune în România – Cât va ajunge cursul euro/leu şi ce se va întâmpla cu inflaţia, preţurile locuințelor şi deficitul bugetar în următoarele 12 luni. BNR face anunţul momentului

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025, potrivit datelor prezentate joi de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

„Ce arată prognoza? Că rata anuală a inflaţiei se va menţine pe o traiectorie generală de scădere, cu această întrerupere temporară în ianuarie anul curent, însă ritmul dezinflaţiei este anticipat să încetinească semnificativ pe parcursul anului următor şi o să mai explicăm de ce acest lucru. Avem, se observă, datele sunt trimestriale şi în consecinţă creşterea inflaţiei de la începutul anului 2024 nu este atât de pronunţată, pentru că se referă şi la februarie şi martie şi deci creşterea din ianuarie va fi diminuată, categoric. Dar apoi traiectoria este categoric în jos, nu diferă foarte mult, pe datele noastre sunt 1 – 2 puncte procentuale faţă de traiectoria anterioară. Ea a fost revizuită descendent pe parcursul anului 2024 şi revenirea în intervalul ţintei, la limita superioară, este prognozată pentru 2025”, a spus Mugur Isărescu, la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflaţiei.

Conform prezentării, traiectoria prognozată a fost revizuită descendent pe parcursul anului 2024, în contextul evoluţiilor mai favorabile ale indicatorului din perioada recentă, în special pe segmentul alimentar. Ulterior, pe parcursul anului viitor, traiectoria variabilei se plasează la niveluri uşor peste cele proiectate în Raportul din noiembrie, pe fondul unui gap PIB, care se menţine la valori pozitive şi, într-o mai mică măsură, al unei revizuiri ascendente a anticipaţiilor privind inflaţia.

Se previzionează menţinerea acesteia la niveluri superioare atât intervalului ţintei, cât şi indicatorului headline până la orizontul prognozei.

Comisia Europeană a estimat joi că ritmul de creştere a economiei româneşti a încetinit până la 1,8% în 2023, cu 0,4 puncte procentuale mai puţin decât estima în toamnă, după ce inflaţia ridicată şi creşterea anemică a creditului au afectat cererea internă, iar cererea externă a fost una slabă, conform previziunilor economice de iarnă publicate joi de Executivul comunitar.

Comisia Europeană, mai pesimistă ca Mugur Isărescu

Comisia Europeană a revizuit în jos şi estimările referitoare la avansul economiei româneşti în 2024, până la 2,9%, de la 3,1% cât preconiza în toamna anului trecut.

„Deşi consumul privat este aşteptat să accelereze, investiţiile vor rămâne principalul contributor la creşterea PIB şi în acest an. Politica monetară este aşteptată să rămână una restrictivă în 2024 şi se va relaxa doar treptat, pe măsură ce presiunile inflaţioniste se reduc. Relaxarea condiţiilor financiare şi monetare, însoţite de o cerere externă mai puternică, urmează să ducă la o creştere reală a PIB de 3,2% în 2025, de asemenea uşor mai puţin decât în prognozele de toamnă”, se arată în raportul Executivului comunitar.

În ceea ce priveşte inflaţia, CE estimează că în 2023 aceasta a scăzut până la 9,7%, de la 12% în 2022, în principal ca urmare a încetinirii semnificative a creşterii creditului privat şi condiţiilor monetare stricte, precum şi preţurilor mai mici la energie şi alimente.

Luca versus Petru, unde se plătește mai bine? Ce salarii primesc vânzătorii angajați la aceste simigerii și ce beneficii au
„Exceptând o scurtă perioadă la începutul lui 2024, după unele creşteri ale taxelor indirecte, preţurile ar urma să continue să scadă de-a lungul orizontului de prognoză. Inflaţia medie anuală este prognozată să ajungă la 5,8% în 2024, pentru a încetini la 3,6% în 2025”, estimează Comisia Europeană, care avertizează însă că există riscuri pentru un proces dezinflaţionist mai gradual dacă salariile şi pensiile vor continua să crească rapid.

Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate (în primăvară şi în toamnă) şi două seturi de previziuni intermediare (în iarnă şi în vară). Previziunile intermediare cuprind valorile anuale şi trimestriale ale PIB-ului şi ale inflaţiei tuturor statelor membre pentru anul în curs şi pentru anul următor, precum şi date agregate pentru UE şi zona euro.