Munca de acasă are şi dezavantaje. Angajaţii riscă să devină depresivi, unii angajatori se plâng de lipsa de productivitate

Numai că după 3-4 luni de muncă de acasă, unele companii au observat că încep să apară efecte negative. Angajații nu mai sunt la fel de productivi, devin apatici și depresivi, ședințele sunt mult mai greu de organizat, sunt principalele concluzii ale analizei.

Bogdan Badea, CEO-ul uneia dintre cele mai mari platforme de recrutare online din România a explicat pentru Digi24 în cel fel au reușit companiile să schimbe modul de lucru. „Principalul rol al unui birou este socializarea și formarea unei echipe. Nu prea poți să formezi echipe…de acasă. În plus, este mult mai greu să faci integrarea noilor angajați de la distanță. De asemenea, este destul de greu online să generezi idei așa cum o făceai într-o sală unde erau mai mulți oameni și unde discutai până ajungeai la anumite idei.

În contextul pandemiei, socializarea la birou este o altă nevoie de socializare pe care o avem! Pe termen lung putem vorbi chiar de o desocializare între angajați. Se observă acest lucru și va influența și modul în care angajații vor oferi productivitate. Ea ține și de modul în care te simți la respectivul loc de muncă. Este zona care va fi cea mai afectată de această distanțare socială la birou„, spune Bogdan Badea.

Citeşte şi Tarom, în pragul colapsului. Conducerea companiei le cere piloţilor să-şi dea demisia

Alte articole

Victor Ponta, avertisment îngrijorător pentru români: ”Acesta este deficitul României. Se îndreaptă cu o viteză uriașă spre o criză mult mai mare decât cea din 2010”

Avertismentul sumbru al economistului Radu Georgescu: ”România este la câțiva metri de prăpastie. Avem recorduri la toate deficitele”

Spațiul fizic de la birou este vital pentru companii, în principal pentru cele mici sau care abia se formează. „Sunt anumite companii care nu au reușit să se adapteze muncii de acasă. Vom avea două scenarii: cei care nu au reușit să se adapteze vor reveni la 100% muncă la birou, apoi un mix, unde unii vor veni la birou în anumite departamente și alții vor lucra de acasă pe termen mult mai lung, poate chiar și în 2021 și vorbim de cel mai puțin probabil scenariu în România cu 100% muncă de acasă. Cred că acest ultim scenariu se va întâmpla doar în startup-uri sau companii mici care își permit să muncească 100% de acasă„, explică CEO-ul eJobs.

Online-ul afectează dezvoltarea abilităţilor socio-emoţionale

În unele cazuri, pe termen lung, pentru angajații care iubesc munca „la birou”, poate apărea chiar depresia dacă sunt „izolați” în propria casă. „Dezvoltarea abilităților socio-emoționale suferă din cauza lipsei contactului direct. Satisfacerea nevoii de apartenență la grup, care odată satisfăcută poate conduce către stima de sine și autorealizare, reclamă schimbul de idei, comportamente, atitudini și valori, care nu pot ajunge la potențialul său maxim atunci când comunicarea directă este obstrucționată de cea online.

În plus, un individ nu trebuie să uite că 93% din limbajul său este non-verbal. Online-ul afectează acest tip de comunicare. Toate acestea conduc către apatie, slăbire a puterii de concentrare, însingurare, care la final conduc către o mai slabă performanță. Omul este un animal social, iar socializarea presupune ca uneori să „poți să pui mâna” și să strigi „este!„, explică sociologul Gelu Duminică. 

Citeşte şi Mai multe companii din America au interzis angajaţilor să vorbească despre starea de sănătate la locul de muncă

Munca de acasă afectează și piața de birouri, o piață de aproximativ 700 de milioane de euro pe an în România. În Capitală, zone precum Pipera, Grozăvești și Timpuri Noi au cunoscut o dezvoltare rapidă.

În aceste zone au fost construite zeci de clădiri de birouri, iar marile companii internaționale și unele dintre cele mai mari companii din România au închiriat spații acolo. Unele dintre ele au rămas acum goale, iar proiectele de milioane de euro aflate în construcție sunt sub semnul întrebării acum.

În București ar fi trebuit să fie gata peste 270.000 de metri pătrați de spații de birouri doar în 2020, pe lângă alți 2,8 milioane de metri pătrați existenți. Sunt 14 proiecte mari în construcție în care ar urma să lucreze peste 26.000 de oameni.