„Am fost informat cu privire la existenţa unui proiect de hotărâre a Guvernului care ar face ca, într-o primă etapă, Muzeul Naţional de Istorie Naturală «Grigore Antipa» să treacă în subordinea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice şi imobilul din Şoseaua Kiseleff nr. 3, care adăposteşte Muzeul Naţional al Ţăranului Român, în administrarea Muzeului Naţional de Istorie Naturală «Grigore Antipa»”, se arată în scrisoarea deschisă adresată premierului Victor Ponta de Virgil Ştefan Niţulescu, directorul general al Muzeului Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti.

„În etapa următoare, din câte am înţeles, ar urma ca, în termen de 90 de zile, Muzeul nostru (Muzeul Ţăranului Român, n.r.) să fie unificat cu Muzeul Naţional al Satului «Dimitrie Gusti», pierzându-şi aşadar, personalitatea juridică, iar toate bunurile culturale care sunt adăpostite în clădirea noastră şi expoziţia permanentă să fie găzduite în imobilul muzeului în aer liber din Parcul Herăstrău”, se arată în acelaşi document.

Alte Articole

Monica Bîrlădeanu le-a transmis credincioșilor ce să facă ...

Preţuri fantasmagorice în Vama Veche, în minivacanţa de Paşte. ...

Polițiști de frontieră înjunghiați de traficanți de migranți ...

Până la ora difuzării acestei ştiri, reprezentanţii Muzeului „Grigore Antipa” nu au putut fi contactaţi.

Niţulescu apreciază că prin aplicarea proiectului privind comasarea Muzeului Satului cu MŢR s-ar „desfiinţa o instituţie fundamentală pentru spiritualitatea românească”, greşeală pe care a făcut-o „cu vădită intenţie” numai „regimul comunist”.

„Clădirea, proiectată, iniţial, de arhitectul Nicolae Ghica – Budeşti şi terminată de arhitectul Grigore Ionescu (şi care, acum, este monument istoric de importanţă naţională), a fost gândită, din capul locului, pentru a găzdui «Muzeul de Artă Naţională», iniţiat de marele nostru muzeolog, istoric de artă şi etnolog, Alexandru Tzigara – Samurcaş. Din păcate, cel mai mare muzeu al României, aşa cum era în acel moment, a fost evacuat din clădire în 1953, pentru a găzdui Muzeul Lenin – Stalin, devenit, mai târziu, Muzeul de istorie a Partidului Comunist, care a fiinţat, până în decembrie 1989 în această clădire”, a precizat directorul Muzeului Ţăranului Român.

Pe de altă parte, acesta a precizat că, până în anul 1978, Muzeul Ţăranului Român a fost găzduit de Palatul Ştirbey, când, prin decizia directă a lui Nicolae Ceauşescu, a fost desfiinţat, prin unificare cu Muzeul Satului.

„Întregul patrimoniu al muzeului a fost înghesuit în nişte condiţii absolut improprii, Muzeul Satului, ca muzeu în aer liber, nefiind pregătit, în nici un fel, să primească acest patrimoniu şi să îl îngrijească. La începutul lunii februarie a anului 1990, după desfiiinţarea fostului muzeu al Partidului Comunist, Muzeul nostru s-a întors în sediul care îi era destinat. Pentru patrimoniul său, care numără peste 90.000 de obiecte, s-au construit depozite speciale adecvate patrimoniului etnologic, potrivit standardelor internaţionale”, a mai spus acesta în scrisoarea deschisă.

„Totodată, într-un timp foarte scurt, o echipă excepţională de etnologi, sociologi şi artişti, condusă de marele pictor Horia Bernea, a realizat o expoziţie permanentă remarcabilă, fapt care a fost recompensat cu cel mai important premiu în domeniul muzeelor, din Europa. Astfel, în 1996, Muzeul Ţăranului a primit premiul pentru Muzeul European al Anului, rămânând, până în ziua de astăzi, singura instituţie muzeală din România care a primit această distincţie”, se mai arată în scrisoarea citată.

Acesta a afirmat că, dacă s-ar da curs proiectului de hotărâre a Guvernului, „s-ar desfiinţa o instituţie fundamentală pentru spiritualitatea românească, greşeală pe care a făcut-o (atunci, cu vădită intenţie) numai regimul comunist”.

De asemenea, acesta a precizat că o astfel de comasare a celor două instituţii muzeale ar distruge „o expoziţie permanentă care a fost unanim apreciată de specialişti şi de ghidurile turistice publicate în întreaga lume”.

Preşedintele Traian Băsescu i-a cerut, marţi, noului ministru al Culturii, Gigel Ştirbu, să nu comaseze Muzeul Satului cu Muzeul Ţăranului Român, premierul Victor Ponta replicând: „Comasaţi-le!”.

După ce a depus jurământul de învestitură în funcţia de ministru, Gigel Ştirbu s-a îndreptat spre preşedintele Băsescu.

Înainte de a da mâna cu noul ministru, preşedintele i-a spus acestuia să nu comaseze Muzeul Satului cu Muzeul Ţăranului Român.

„Comasaţi-le!”, a fost replica lui Victor Ponta către noul ministru al Culturii.

Muzeul Ţăranului Român din Capitală a fost înfiinţat în anul 1906, în baza unui Decret Regal semnat de Regele Carol I, sub denumirea de Muzeul de Etnografie, de Artă Naţională, Artă Decorativă şi Artă Industrială, potrivit site-ului instituţiei. Mihail Vlădescu, ministrul Cultelor din acea vreme, l-a numit pe Alexandru Tzigara-Samurcaş director al acestui muzeu, care a funcţionat pe locul fostei monetării a statului până în 1912, când se pune piatra de temelie a ceea ce avea să devină clădirea „neoromânească” a Muzeului de la Şosea – cum îl vor alinta multă vreme bucureştenii.

Cel desemnat pentru întocmirea proiectului şi conducerea lucrărilor a fost arhitectul Nicolae Ghica-Budeşti, strălucit reprezentant al şcolii autohtone de arhitectură care, potrivit opţiunii muzeologice a etnografului şi directorului Alexandru Tzigara-Samurcaş, trebuia să înalţe „un palat al artei pământene”, dispus sub forma incintelor de tip monastic.

După 29 de ani, la capătul unor nesfârşite întreruperi, va fi finalizat, în 1941, luând înfăţişarea actualului monument de arhitectură, sediul Muzeului Ţăranului Român.

Pe 15 februarie 1990, ministrul Culturii de atunci, Andrei Pleşu, face un nou act întemeietor, numindu-l pe pictorul Horia Bernea director al nou (re)înfiinţatului Muzeu al Ţăranului Român.

În anul 1996, muzeul a primit trofeul EMYA – European Museum of the Year Award.

Din mai 2010, Muzeul Ţăranului Român este condus de Virgil Niţulescu, preşedintele Comitetului Naţional Român al Consiliului Internaţional al Muzeelor (ICOM).

Pe de altă parte, în primăvara anului 1936, a luat fiinţă Muzeul Satului Românesc, creaţie a Şcolii Sociologice Române, înfiinţată şi condusă de profesorul Dimitrie Gusti. Acesta a fost al doilea muzeu în aer liber din ţară, după secţia în aer liber din Parcul Hoia a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, din Cluj-Napoca, înfiinţată în 1929 de către Romulus Vuia. În anii ’30, în Europa existau doar două muzee în aer liber – Muzeul Skansen, din Stockholm (Suedia, 1891), şi Muzeul Bigdo, din Lillehamer (Norvegia).

La deschiderea sa, Muzeul Satului din Bucureşti avea o suprafaţă de 5 hectare şi cuprindea 30 de case ţărăneşti, caracteristice diferitelor zone din ţară. În anul 1977, el a primit denumirea de Muzeul Satului şi de Artă Populară, prin contopirea cu Muzeul de Artă Populară, iar în luna martie a anului 1990, a fost divizat în Muzeul Satului şi Muzeul Ţăranului Român.

În prezent, Muzeul Satului cuprinde peste 80 de gospodării, monumente sau instalaţii, precum şi colecţii de: costume populare (13.258 de obiecte), obiecte textile de ordin practic, utilitar (7.576), scoarţe (2.019 de obiecte), obiecte religioase (în număr de 1.530), ceramică (8.565 de obiecte), obiecte din lemn (5.817), precum şi 93.000 de fotografii documentare alb-negru şi color.

Directorul Muzeului Satului „Dimitrie Gusti” este Paulina Popoiu.

Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din Bucureşti a fost redeschis în septembrie 2011, după ce fusese închis pentru renovare şi modernizarea expoziţiei permanente în ianuarie 2009.

Clădirea care adăposteşte Muzeul Antipa a fost consolidată şi restaurată, între 1996 şi 2005, iar expoziţia, refăcută, în 2000. Lucrările de modernizare a expoziţiei permanente a Muzeului Antipa au început în februarie 2009, instituţia fiind închisă pentru public. Instituţia urma să fie redeschisă în mai 2010, însă finalizarea lucrărilor a fost întârziată din mai multe cauze, precum întârzierea tranşelor de fonduri de la Ministerul Culturii şi a unor comenzi din străinătate, au precizat pentru MEDIAFAX reprezentanţii Muzeului Antipa. Valoarea lucrărilor de modernizare a fost de 13 milioane de euro (10,9 milioane de euro fără TVA), fiind acoperită în cea mai mare parte de la bugetul de stat, prin Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, dar şi prin fonduri structurale (600.000 de euro).

Inaugurarea oficială a Muzeului „Grigore Antipa” în actualul sediu a avut loc în prezenţa Regelui Carol I, a Prinţului Ferdinand şi a Prinţesei Maria, pe 24 mai 1908. Cu această ocazie au fost deschise pentru vizitare 16 săli, dintre care una cuprindea patru diorame biogeografice, create de Grigore Antipa, printre primele realizate în lume şi care, datorită calităţii lor, au servit drept model pentru multe alte muzee din ţară şi străinătate. Dioramele din muzeele de ştiinţele naturii sunt prezentări expoziţionale, ecologice şi biogeografice, în care speciile de plante şi animale sunt montate pe substraturi şi în decoruri care imită mediul lor natural de viaţă.

Actualul patrimoniu al muzeului este format din colecţii zoologice, de minerale şi roci, paleontologice şi etnografice. În urma colectărilor realizate de specialişti din ţară şi străinătate, a donaţiilor şi achiziţiilor, colecţiile muzeului au sporit permanent, astfel că, în prezent, ele cuprind peste 2 milioane de piese, dintre care 2.000 sunt expuse.

Directorul Muzeului „Grigore Antipa” este Dumitru Murariu.