Declaraţiile au fost făcute în contextul în care raportul privind Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava a arătat că au existat numeroase deficienţe, una dintre acestea vizând planificarea reacţiei şi protecţiei faţă de criza sanitară COVID-19.

„Ceea ce s-a întâmplat la Suceava trebuie să reprezinte o lecţie pentru noi toţi. După ridicarea stării de urgenţă, vom avea mult de lucru pentru reorganizarea şi eficientizarea sistemului sanitar. Consider că, pentru încă o perioadă, unităţile sanitare trebuie să rămână în coordonarea ministerului. Este nevoie şi de actualizarea Legii Sănătăţii, pentru că actuala variantă este depăşită„, a afirmat Tătaru, potrivit unui comunicat de presă transmis Agerpres.

Alte Articole

Clipe de coșmar trăite de Ramona Olaru în Egipt! Și-a pierdut ...

Boala obrajilor pălmuiți sau ”a cincea boala a copilariei”. ...

Radonul, gazul radioactiv descoperit în şcolile din România, ...

Citeşte şi Nelu Tătaru, după modificarea legii privind starea de alertă. „Relaxarea trebuie privită cu precauție”

O echipă militară condusă de generalul-maior în rezervă Ionel Oprea, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, a preluat conducerea Spitalului Judeţean de Urgenţă Suceava, în perioada 2 – 30 aprilie.

După încheierea misiunii, generalul Oprea a transmis Ministerului Sănătăţii un raport care arată că au fost depistate o serie de nereguli în ceea ce priveşte planificarea reacţiei şi protecţiei faţă de criza sanitară, precum şi în ceea ce priveşte alertarea şi antrenarea echipelor medicale.

Printre neregulile consemnate în raport, se-numără: conducerea instituţiei „nu mai era eficientă”, Consiliul medical nefiind convocat oficial din luna februarie, structura funcţională a spitalului era „redusă”, sectoarele în care erau internaţi pacienţii COVID -19, UPU funcţionau la o capacitate de „avarie” din cauza asigurării „minimale” cu personal – aproximativ 15%, iar protecţia personalului, cu excepţia unor cadre medicale din UPU, Sectorul de Boli infecto-contagioase şi Sectorul Boli interne – COVID-19, era „inadecvată, necorespunzătoare, improvizată”.

Citeşte şi Ministrul Sănătăţii: Ne aşteptăm la o creştere a numărului de cazuri, după 15 mai. Peste 60 la sută din cazuri sunt asimptomatice

De asemenea, în raport a fost consemnat şi faptul că nu a fost asigurat managementul riscului de infectare în afara spitalului, iar capacitatea de testare era redusă şi „nu a reuşit să acopere”, în timp util, necesităţile de investigare.

„În data de 1 mai 2020 a fost predat un spital funcţional noii conduceri interimare care este legitimă şi beneficiază de încredere şi susţinere din partea întregului colectiv al spitalului, care are experienţă competentă managerială, are planuri clare, sistematice de acţiune, obiective bine stabilite, are autoritate şi potenţial de conducere corespunzător„, se precizează în comunicat.

De asemenea, au fost reluate activităţile Consiliului medical şi Comitetului director la nivel „corespunzător” solicitărilor şi „s-a intensificat” colaborarea cu membrii Consiliului de administraţie al spitalului, iar documentele administrative – ROI, ROF, proceduri operaţionale, cerinţe şi circuite funcţionale, planuri de operaţionalizare şi reacţie specifice crizei sanitare COVID-19 au fost actualizate, analizate şi avizate.

„Spitalul este pregătit pentru escaladarea/descaladarea epidemică COVID-19. Sunt asigurate: protecţia individuală a personalului conform normelor legale, circuite funcţionale şi zone de diagnostic/tratament specifice crizei. Resursa umană este recuperată într-o proporţie importantă. Riscul de infecţie a personalului a fost diminuat la maximum (ţinută de protecţie, circuite funcţionale, antrenamente ale personalului, relaţii în serviciu)„, se arată în comunicatul trimis Agerpres.

Citeşte şi În ce condiţii putem pleca la mare după 15 mai. Precizările ministrului Sănătăţii

Potrivit Ministerului Sănătăţii, în timpul misiunii, echipa condusă de generalul-maior în rezervă Ionel Oprea a luat măsuri privind protecţia individuală a personalului, stabilirea circuitelor funcţionale specifice, carantinarea instituţionalizată a personalului sănătos, controlul respectării normelor de protecţie individuală şi a circuitelor funcţionale de către angajaţii spitalului.

De asemenea, a fost elaborat un plan etapizat de operaţionalizare graduală a Spitalului Judeţean de Urgenţă Suceava pentru atingerea capacităţii de răspuns maximal şi s-au întocmit, avizat şi implementat procedurile, protocoalele şi ghidurile de practică – în diagnosticarea, tratarea şi îngrijirea pacienţilor COVID-19, iar întreg personalul medical a fost testat. Totodată, a fost crescută capacitatea de testare SARS-CoV-2 a unităţii.

Conform sursei citate, s-au proiectat un pavilion de triaj-admisie – TI pentru Sectorul Boli infecto-contagioase şi mai multe unităţi modulare de acces protejat pentru personalul spitalului: garderobă, sector echipare protecţie, decontaminare pentru fiecare acces/circuit în spital.