Taxe mai mari pentru operatorii din sectorul jocurilor de noroc. Deşi companiile din domeniu plătesc deja o serie de taxe speciale, cum sunt taxele pentru licență și cele pentru autorizare sau cele pentru depuneri și plăți online, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) a primit sarcina de a veni în scurt timp cu propuneri de creștere a taxării acestor companii, astfel încât să ajungă la bugetul statului cu 100 de milioane de euro mai mult, potrivit profit.ro.

Citeşte şi: Cod fiscal 2022. Se introduce impozit progresiv pentru câştigurile din jocurile de noroc. Cresc accizele la ţigări, alcool

Alte Articole

Cu cât se scumpesc produsele pe lanţul de aprovizionare, de ...

ANAF ia în vizor comerţul cu haine second-hand şi măcelăriile. ...

Guvernul pregăteşte deja un pachet de măsuri fiscale și care include creșterea taxării pe sumele retrase de jucători din câștiguri. Practic se introduce impozit progresiv pentru câştigurile din jocurile de noroc. Astfel, câştigurile de până în 3.000 de lei ar urma să fie impozitate cu 10%, cele între 3.000 şi 10.000 de lei – cu 20%, iar cele peste 10.000 de lei – 40%.

Patronii din industria jocurilor de noroc protestează față de impozitarea cu 40%, asumată de Guvernul Ciucă. Se anunță concedieri și evaziune

Rombet, Asociația Organizatorilor de Jocuri de Noroc, susține că modificările din Codul Fiscal vor avea efect negativ atât asupra patronilor, cât și a angajaților și a clienților.

Mai mult, Guvernul ar putea să aibă încasări mult mai mici, în vreme ce jucătorii vor putea paria online, pe site-uri din alte țări.

„Rombet este total împotriva acestei inițiative. Ea nu e benefică nici pentru bugetul de stat, nici pentru mediul de afaceri și nici pentru jucători (…)

Propunerea nu va face altceva decât să ducă la o situație în care statul va colecta mult mai puțini bani. Ca exemplu, vă pot spune că în țările unde în trecut s-a încercat o astfel de măsură, statul​ ​ a pierdut la încasarea taxelor, deoarece jucătorii au folosit diferite mijloace prin care au evitat plata acestor taxe. În Croația, de exemplu, jucătorii au ales să joace prin VPN, pe site-uri din alte țări, câștigurile fiind impozitate acolo unde jucau, impozit care era mult mai mic decât în țara lor.

Deci, pe lângă faptul că statul va pierde, îi împinge și pe jucători în zona gri/neagră. Alt lucru care s-a mai întamplat în Croația a fost situația în​​ care a apărut o explozie de localuri clandestine unde jucătorii se întâlneau ți practicau jocuri de noroc între ei, evident la negru, pentru a nu plăti taxele la stat, deci un alt efect al acestei masuri este​ ​și apariția pieței negre.​O altă problemă va fi cea a pierderilor locurilor de muncă, o parte din operatori nu vor mai putea susține business-ul din cauza migrării jucătorilor către piața gri/neagră și vor trebui să închidă. De aici vor avea de suferit direct angajații și indirect, cei care au spații și nu-și mai încasează chiriile, cei din HORECA, ce nu mai livrează mâncare și băutură și așa mai departe,​ ​tot lanțul care depinde de această industrie. Inclusiv agențiile de media, radiourile, televiziunile și toate mediile unde această industrie plătește reclamă.O altă ramură unde se vor pierde bani mulți va fi în sport, industria de gambling contribuie prin sponsorizări uriașe în sportul românesc, aceștia vor diminua sau întrerupe sponsorizările pentru a-și atenua pierderile. Și​​ zona de învățământ,​ ​ spitale, zona de medical în general va avea de suferit, unde inclusiv aici, industria este un mare sponsor, de la burse pentru elevi, ajutoare pentru construcția/reconstrucția instituțiilor de învățământ (…)”

, a transmis Dan Ghiță, președintele Rombet, pentru RomâniaTV.net.