De ce au avut miliardarii un an atât de bun? „O inundație de lichidități din partea băncilor centrale” a ridicat piețele bursiere din întreaga lume în 2019, sporind și averea miliardarilor, spune raportul publicat marți. „Aceasta reflectă aproape un deceniu de expansiune economică globală în urma crizei financiare [2008-9], perioadă care a consemnat câștiguri mari pe piețele financiare și recuperări economice stimulate de politicile fiscală și monetară”, spune Maya Imberg, senior director la Wealth-X.

Cei mai mulți miliardari sunt în Europa – 847 în total, urmată îndeaproape de America de Nord, care avea 834. Dar averea miliardarilor din America de Nord, de 3.500 de miliarde de dolari a depășit-o cu mult pe cea a europenilor, de 2.500 de miliarde de dolari.

Alte Articole

De ce a murit Adrian Rădulescu? Ce i-au găsit medicii în trup

Claudiu Năsui, vești mari pentru reprezentanții HoReCa. ”Un ...

Tesla a turat motoarele în pandemie. Gigantul lui Musk raportează ...

O astfel de bogăție imensă distribuită între mai puțin de trei mii de persoane este în contrast puternic cu celălalt capăt al spectrului și evidențiază decalajul global al averilor.

Conform datelor culese de Bloomberg Businessweek în septembrie, 1,5 miliarde de adulți din întreaga lume au o avere de câte 1.000 $ sau mai puțin.

Analizând cifrele Băncii Mondiale din 2015 (cele mai recente estimări), 10% din populația globală, sau 734 de milioane de oameni, trăiesc sub pragul sărăciei internaționale, cu mai puțin de 1,90 dolari pe zi.

Anunţ şoc, Michael Bloomberg s-a retras din cursa pentru preşedinţia SUA. A cheltuit în campanie o jumătate de miliard de dolari 

În ultimele decenii, populația care trăia sub pragul sărăciei internaționale a scăzut; în 1990, era 36% din populația globală, sau 1,9 miliarde de oameni. Din păcate, tendință pare să nu mai continue.

„În urma crizei COVID-19, precum și a scăderii prețului petrolului, această tendință se va inversa în 2020″, potrivit Băncii Mondiale. „Criza COVID-19 va avea un impact disproporționat asupra săracilor, prin pierderea locurilor de muncă, pierderea remitențelor, creșterea prețurilor și întreruperi în servicii precum educația și îngrijirea sănătății.”