O familie din București a cerut BNR să-i restituie 241 de kilograme de aur. Metalele prețioase ar fi aparținut Mișcării Legionare

O familie din București a cerut BNR să îi restituie aproape un sfert de tonă de aur dobândit de la Mișcarea Legionară și confiscat de comuniști în 1948, potrivit unei cerere de revizuire a unei sentințe civile din 2022 depusă la Tribunalul București.

O familie din București vrea 241 de kilograme de aur pe care pretinde că le are de la Mișcarea Legionară

Povestea aurului cumpărat de la legionari și confiscat de regimul comunist este una spectaculoasă, la care „și-au dat concursul” și procurorii DNA.

Este vorba despre familia unei asistente medicale pensionate ce a solicitat BNR, încă din 2009, restituirea unor bunuri din aur și din platină, după cum urmează:

• 31 de bucăți bare de aur în cantitate de 31 de kilograme cu o puritate de 920%
• 4 bare de platină de 4 kilograme
• 210 kilograme în monezi și topit sub diverse forme

Alte articole

BNR dă vina pe Guvern pentru ratele mari ale românilor: „Menţinerea dobânzii-cheie este necesară pentru stabilitatea preţurilor”

În urmă cu aproape 100 de ani, România a dat Rusiei 90 de tone de aur. Cum vrea să le recupereze acum: „Este o datorie morală”

Citește și : DOCUMENT- Lovitură pentru angajatori! Înalta Curte de Casație și Justiție decide: Concedierea angajaților bolnavi este ilegală

Reclamanții susțin că metalele prețioase au aparținut familiei și chiar au prezentat în instanță un proces verbal ce a fost încheiat la data de 28 august 1948 prin care regimul comunist a confiscat aceste bunuri și le-a depus la BNR.

Potrivit declarațiilor făcute în instanță, aurul ar fi fost dobândit de la Mișcarea Legionară, însă proveniența lor nu a putut fi probată cu documente, mai ales având în vedere contextul în care au fost dobândite.

„În procesul verbal de confiscare se face menţiune cu privire la actul de provenienţă a bunurilor ce fac obiectul revendicării ca fiind dobândite de la Mişcarea Legionară prin cumpărare după rebeliune. Aceste acte de proprietate nu au putut fi păstrate de către autor, având în vedere contextul în care au fost preluate”, se arată în dosar, potrivit Fanatik.

Familia a solicitat restituirea aurului în 2009, cerere care a fost refuzată, urmând un proces de 13 ani la capătul căruia instanța a respins definitiv cererea de retrocedare.

Nu este singurul proces deschis de familia asistentei Adriana G.A împotriva statului român. Au existat nu mai puțin de 11 litigii pe rolul instanțelor cu solicitări de retrocedări pentru bunuri de valoare (tablouri, colecții numismatice, etc) în valoare de aproape un miliard de euro. Litigiile au atras și atenția procurorilor DNA, care au deschis un dosar penal pentru suspiciunea de fals în acte publice.

Citește și : CCR declară neconstituțională testarea poligraf a angajaților de la ANAF, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc și din vămi. Cum motivează Curtea decizia

După câțiva ani de anchetă, DNA a ajuns la concluzia că documentele prezentate de moștenitori ar fi false și a dispus desființarea înscrisurilor.

Procurorii au clasat, totuși, urmărirea penală pe numele reclamanților din dosarul de retrocedare pentru că nu s-a putut dovedi că aceștia sunt autorii presupusului fals.

Procesul a fost reluat, potrivit sursei citate, după o cerere făcută în instanță de afaceristul Marin Gostin, care a cumpărat, alături de alți doi oameni, drepturile litigioase a 55% din cantitatea de aur.