O ieşeancă a fost amendată cu 1.200 de lei pentru porcul din ogradă

Pesta procină a adus pagube mari în România, astfel că porcul din orice ogradă trebuie înregistrat la veterinar. Mariana D. și-a cumpărat un porc în luna mai. În septembrie, inspectorii sanitar-veterinari au ajuns și în satul Suhuleț din comuna Tansa, constatând că porcul nu avea crotalul obligatoriu pe ureche. „Am constatat că proprietara deține o suină în vârstă de aproximativ 5 luni, introdusă în gospodărie fără documente sanitar veterinare, fără origine cunoscută. Animalul în cauză nu a fost declarat autorităților sanitar veterinare locale în vederea identificării și introducerii în baza de date naționale. De asemenea, în contextul actual al evoluției PPA (pestei porcine, n.r.), este impetuos necesar ca toate suinele să fie identificate astfel încât situația epidemiologică să poată fi controlată”, au notat inspectorii în procesul-verbal întocmit cu acea ocazie. Mariana D. a fost amendată cu 1.200 de lei. A scăpat relativ ieftin, întrucât inspectorii au aplicat sancțiunea minimă. Pentru nedeclararea animalelor deținute sau înstrăinate, amenda poate urca pentru persoanele fizice până la 2.400 lei.

Un român din Timiș a dat lovitura! Bărbatul a investit peste zece milioane de euro într-o afacere cu rădăcini japoneze. Vacile din rasa Wagyu, o delicatesă. Un kilogram se vinde și cu 1.000 lei
Mariana D. a contestat amenda în fața Judecătoriei ieșene. Aici, femeia a susținut că nu știa că animalul trebuie declarat și că în satul său oricum nu există cazuri de pestă porcină. Argumentele acesteia au fost respinse de judecători, nimeni neputând invoca în apărarea sa necunoașterea legii. De asemenea, procesul-verbal era perfect legal, magistrații negăsind niciun motiv de a-l anula. „Cu toate acestea, din probele administrate nu rezultă că petenta a mai fost sancționată anterior pentru fapte similare, iar modul de săvârșire al faptei nu este în măsură să releve un mod elaborat de comitere, prin mijloace de natură să indice un pericol social ridicat, în gospodărie fiind identificată o singură suină. Având în vedere că sancțiunea contravențională trebuie să îndeplinească un rol educativ, iar nu unul preponderent punitiv, instanța apreciază că sancțiunea avertismentului este suficientă pentru a atrage atenția petentei asupra conduitei pe care trebuie să o urmeze și asupra pericolului social al faptei săvârșite”, au apreciat judecătorii, potrivit Ziarului de Iaşi.

Decizia magistraților de a înlocui amenda cu un simplu avertisment nu a fost acceptată de Direcția Sanitară Veterinară. Instituția a contestat sentința în fața Tribunalului. Această instanță urmează să se pronunțe la începutul lunii viitoare.

Guvernul a adoptat o hotărâre care stabileşte preţurile privind despăgubirile acordate proprietarilor de animale pentru pagubele suferite din cauza Pestei Porcine Africane

Alte articole

Peste o tonă de carne posibil infectată cu virusul pestei porcine africane a fost retrasă de la comercializare

Alertă de atac biologic în România și Ungaria! Procedurile de urgență au fost activate la București de ANSVSA

Guvernul a adoptat, miercuri, hotărârea privind metodologia de stabilire a preţurilor cu privire la despăgubirile acordate proprietarilor de animale pentru pagube suferite ca urmare a măsurilor impuse cu ocazia confirmării pestei porcine africane şi a compensaţiilor financiare pentru cheltuielile suplimentare generate de restricţiile de mişcare impuse cu ocazia confirmării acestei boli, precum şi condiţiile şi modalităţile de acordare a acestora.

Actul normativ prevede acordarea de despăgubiri, conform prevederilor art. 1 şi 2 din anexa nr.5 la Legea nr. 122/2023 privind exploataţiile de creştere a porcinelor şi combaterea pestei porcine africane în România, pentru exploataţiile prevăzute în anexa nr. 1 la Legea nr. 122/2023, respectiv proprietarilor exploataţiilor sau unităţilor care respectă  măsurile şi restricţiile prevăzute la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 122/2023, conform comunicatului de presă al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Compensaţiile pentru cheltuielile suplimentare generate de restricţiile de mişcare impuse ca urmare a confirmării focarelor de pestă porcină africană pot fi acordate pentru:

a) exploataţiile comerciale de creştere şi îngrăşare pentru porcinele cu greutate mai mare de 105 kg, la data instituirii restricţiilor sau care depăşesc această greutate în perioada restricţiilor;

b) exploataţii comerciale de reproducţie – pentru tineretul cu greutate mai mare de 25 kg la data instituirii restricţiilor sau care depăsesc această greutate în perioada restricţiilor, pentru tineretul înţărcat de minim 8 kg la data instituirii restricţiilor, în situaţia în care fluxul tehnologic al exploataţiei prevede livrarea acestora către alte exploataţii sau alte sectoare ale aceleiaşi exploataţii, iar spaţiile de creştere disponibile în exploataţie nu permit cazarea acestor animale cu respectarea normelor de bunăstare aflate în vigoare.

Cartelul ciobanilor scumpeşte carnea de miel. Cum s-au coalizat oierii pe grupurile de Facebook pentru a ţine preţurile sus

În ceea ce priveşte stabilirea valorii despăgubirilor şi compensaţiilor, Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii şi Dezvoltare Rurală afişează săptămânal pe site-ul www.iceadr.ro preţurile de referinţă pentru categoriile de porcine specificate în anexa nr. 1 la prezenta hotărâre, în funcţie de datele disponibile/publicate de Comisia de clasificare a carcaselor şi de bursele europene prevăzute la anexa nr. 1, la cursul Băncii Naţionale a României din ultima zi lucrătoare a săptămânii respective, conform sursei citate.

Preţurile pentru fiecare categorie de animale care urmează a fi despăgubite se calculează de Comisia de evaluare, în conformitate cu formulele de calcul din anexa nr. 2.

Suma pentru pierderea suferită de proprietarii exploataţiilor sau ai unităţilor, ca urmare a măsurilor dispuse de autoritatea competentă, este stabilită de o comisie de evaluare constituită din:

a) reprezentantul direcţiei sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;

b) reprezentantul teritorial al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, respectiv reprezentantul oficiului judeţean de zootehnie;

c) reprezentantul Unităţii locale de decizie din cadrul Centrului local de combatere a bolilor, desemnat de prefect;

d) reprezentantul Unităţii locale de sprijin, respectiv primarul localităţii sau reprezentantul desemnat de către acesta.

Compensaţiile pentru cheltuielile suplimentare generate de restricţiile de mişcare impuse ca urmare a confirmării focarelor de pestă porcină africană se pot acorda o singură dată pentru acelaşi lot de animale, în cuantum de 0,5 euro/zi de restricţie/cap animal deţinut, dar nu mai mult de 15 euro/cap.

Sumele se stabilesc de către o comisie de evaluare, în baza raportului tehnic întocmit de catre o comisie din cadrul direcţiei sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti pe raza căreia se află exploataţia, numită prin decizia directorului executiv, care va stabili numărul de animale şi structura de greutate a loturilor de la data în care exploataţia a intrat în perioada de restricţie şi până la ieşirea acesteia din perioada de restricţie.

Raportul tehnic va cuprinde numărul de animale şi structura de greutate a loturilor, înregistrate săptămânal, pe toată perioada de restricţie, precum şi situaţia privind îndeplinirea condiţiilor minime de bunăstare prevăzute în legislaţia specifică în vigoare.

Direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti au următoarele obligaţii:

a) să supravegheze uciderea/uciderea preventivă sau sacrificarea animalelor;

b) să supravegheze transportul şi distrugerea cadavrelor, a produselor şi subproduselor de origine animală, a materialului germinativ, a furajelor, a echipamentelor  şi a materialelor care nu pot fi dezinfectate,

c) să asigure achiziţionarea, stocarea, gestionarea sau distribuţia de produse de dezinfecţie şi să  supravegheze curăţarea, dezinfecţia exploataţiilor şi a echipamentelor, precum şi dezinsecţia, după caz.

d) să preleveze probe de sanitaţie şi să efectueze analize de laborator în vederea stabilirii eficienţei dezinfecţiei.

e) să asigure achiziţionarea, stocarea, gestionarea sau distribuţia de vaccinuri, precum şi inocularea.

ANSVSA, prin direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti asigură bugetul şi realizează achiziţia de servicii în vederea efectuării următoarelor acţiuni dispuse de centrul local de combatere a bolilor:

a) uciderea/uciderea preventivă animalelor;

b) transportul şi neutralizarea cadavrelor, produselor şi subproduselor de origine animală, materialului germinativ;

c) transportul şi distrugerea furajelor contaminate;

d) în cazul în care nu pot fi dezinfectate, distrugerea echipamentelor contaminate, precum şi a materialelor stabilite de medicul veterinar oficial;

e) curăţarea, dezinfecţia şi dezinsecţia, dacă este cazul, a exploataţiilor comerciale şi a echipamentelor.