O nouă creştere a indicelui ROBOR. Probleme mari pentru românii cu credite în lei luate înainte de 2019

Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat marţi la 5,83%, de la 5,79% luni.

Indicele ROBOR la 6 luni, folosit la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 6,03%.

Indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a crescut la 6,19%.

Citeşte şi: Preţ benzină şi motorină 24 mai 2022. S-au scumpit iar carburanţii!

Alte articole

Vești importante de la BNR pentru românii cu rate la bancă. Ce se întâmplă cu indicele ROBOR la 3 și 6 luni

Un clujean trebuie să muncească 12 ani şi cinci luni pe salariu mediu pentru a-şi cumpăra un apartament nou

Cluj-Napoca rămâne cel mai scump oraş din ţară, atunci când vine vorba despre achiziţionarea unui apartament nou standard, care costă echivalentul unui salariu mediu încasat pe 12,5 ani de muncă, arată o analiză realizată de consultanţii Colliers.

În acelaşi context, un bucureştean are nevoie de salariile pe 8,4 ani pentru o astfel de achiziţie, timişorenii trebuie să lucreze 8,1 ani pentru o locuinţă nouă, iar ieşenii au cel mai redus nivel dintre marile oraşe, de 7,7 ani.

Citeşte şi: Sorin Ovidiu Vîntu le recomandă românilor să nu-şi ţină banii în bănci: „Investeşte-i. Vei conserva valoarea banului”. Soluţia lui SOV pentru redresarea economiei: „Un milion de bugetari, concediaţi şi trimişi la muncă în economia românească”

Conform datelor centralizate de Colliers, în Bucureşti, Timişoara şi Iaşi, cele mai accesibile preţuri pentru locuinţe noi au fost la final de 2020 – început de 2021, după care evoluţia a intrat pe o puternică pantă ascendentă.

„Calculele nu sunt menite să arate efectiv în cât timp ar putea o persoană să cumpere un apartament, subliniază consultanţii Colliers, ci să arate mai degrabă dacă există o discrepanţă între puterea de cumpărare şi preţuri. Astfel, un indice de accesibilitate de 8 ani sau mai mare poate fi un factor de îngrijorare în decizia de cumpărare, punctează ei, în special dacă există şi alte angajamente financiare (leasing, credit nevoi personale, etc.) sau dacă nu există alte surse alternative de venit în afara salariului. Pentru comparaţie, în 2008 indicele de accesibilitate în Bucureşti era de 25 de ani, iar cel mai mult au avut de suferit cumpărătorii care s-au împrumutat la limita posibilităţilor, pentru a cumpăra o locuinţă pe o piaţă supraîncălzită, la un cost al finanţării în creştere, într-o valută care a cunoscut o apreciere semnificativă faţă de leu. Chiar dacă în clipa de faţă indicatorii fundamentali nu sugerează că ne-am afla într-o bula imobiliară, cu toate că oraşul Cluj-Napoca dă semne de supraîncăzire, există riscul să ne îndreptăm într-acolo pe termen mediu”, arată consultanţii Colliers.

Anul trecut, au fost livrate la nivel naţional 71,420 de locuinţe, în creştere cu 5% faţă de datele din 2020, iar suprafaţa totală autorizată de către dezvoltatori s-a majorat cu peste 15% şi a depăşit 12 milioane de metri pătraţi.

Volumul de credite ipotecare nou acordate a fost cu 30% mai mare, în primul trimestru din 2022. „În direcţia contrară acţionează creşterile de dobândă ale băncii centrale, care sunt departe de a se fi încheiat, şi o posibilă slăbire a pieţei muncii în viitor. Un alt semn de îngrijorare este decalajul transmisiei dobânzii de politică monetară prin IRCC, folosit la acordarea de credite noi şi aflat în prezent la un nivel de 1,86%, pe când indicele ROBOR la care sunt legate majoritatea creditelor este 4,68%. Acest decalaj îi expune pe noii debitori la un risc de dobândă semnificativ, care se va materializa în trimestrele următoare”, notează sursa citată.