Veste cumplită pentru „decreţei”. Ce se întâmplă cu românii născuţi în anii ’60-70

Românii cu vârstă înaintată îşi găsesc tot mai greu loc de muncă, deşi piaţa este extrem de generoasă. Rata şomajului în formă ajustată sezonier a crescut la 5,5%, în luna octombrie a acestui an, de la 5,4% în septembrie, însă şomajul în rândul tinerilor se află la un nivel semnificativ, 22,9%, potrivit datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică.

Conform INS, rata şomajului la bărbaţi a fost cu 1,4 puncte procentuale mai mare decât la femei. Numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat pentru luna octombrie a anului 2022 a fost de 453.200 persoane, în creştere faţă de luna precedentă (445.600 persoane), dar în uşoară scădere faţă de luna octombrie 2021 (454.900 persoane).

Pe sexe, rata şomajului la bărbaţi a depăşit-o cu 1,4 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile respective fiind 6,1% în cazul persoanelor de sex masculin şi 4,7% în cazul celor de sex feminin). Reţine în continuare atenţia nivelul ridicat, de 22,9%, al ratei şomajului în rândul tinerilor (15-24 ani).

Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata şomajului a fost estimată la 4,3% pentru luna octombrie 2022 (3,4% în cazul femeilor şi 4,9% al bărbaţilor).

De ce îşi găsesc greu de muncă românii, ce spune Butunoiu

„La 40-50 de ani, școala pe care ai făcut-o, diploma pe care ai obținut-o nu mai au absolut nicio relevanță. Și, da, cei de 50 de ani își găsesc foarte greu de lucru, indiferent de domeniu și de pregătirea lor. Sunt și excepții, desigur”, a declarat George Butunoiu, unul dintre cei mai cunoscuți specialiști HR din țară, potrivit Capital. Din punctul de vedere al angajatorilor, lucrurile nu sunt chiar atât de sumbre, ținând cont de faptul că România se confurntă de ani buni cu o criză a forței de muncă.

Românii născuţi înainte de 1960 sunt vizaţi! Este absolut obligatoriu să faci asta

„Din experiența mea ca angajator, vă spun că aș angaja persoane trecute de 50 de ani care mi-ar cere de lucru. Pentru că au experiență, atâta câtă au. Că în ultimii 30 de ani nu prea s-au format, nu prea s-au calificat, e alt subiect, dar, oricum, au mai multă experiență decât alții. Pe de altă parte, contează și ce fel de muncă prestează.”, a declarat Radu Godeanu, vicepreședinte al asociației patronale UGIR-1903.

România rămâne fără români! În Anul 2021 au fost cele mai puține nașteri din ultima sută de ani la noi în țară! Motivele pentru care românii nu mai fac copii
Pentru că, a mai spus Godeanu, dacă este vorba despre o muncă fizică bazată pe efort mare, nu prea te poți baza pe ei, dar să coordoneze o activitate bazată pe efort fizic, sigur se califică. „Ar ști să facă un asemenea lucru, comparativ cu unul mai tânăr care, poate, nu s-ar înțelege cu echipa. Eu am lucrat mult pe șantier și vorbesc despre echipe, nu despre munca în birouri. Am auzit și eu de cazuri de oameni care se plâng, dar gândiți-vă câtă lipsă de forță de muncă există în România.

Mi-e greu să cred că nu-și găsesc de muncă. Singura discuție despre care știu că apare în zona patronatelor este aceea că nu avem forță de muncă și nu că nu angajăm în vârstă sau în nevârstă. Nu ai pe cine să angajezi, acesta este subiectul. Și angajezi pe oricine, fie că e bun sau rău, și vezi apoi. Dacă nu ai deloc, începi cu cei ai.”, a evidențiat reprezentantul patronilor.

Ce se întâmplă cu cei născuţi înainte de 1989! Odată cu înaintarea în vârstă, menținerea metabolismului sănătos devine mai dificilă, așa că suntem nevoiți să eliminăm anumite din dietă, mai ales cele procesate. La fel de important este să ținem cont de ceea ce ne face să ne simțim lipsiți de energie sau ce anume ne provoacă indigestie.

Persoanele care au trecut de 40 de ani sunt sfătuite să elimine din alimentație anumiți carbohidrați, care se află în majoritatea alimentelor procesate, au declarat experții în sănătate pentru SheFinds.

Ce se întâmplă dacă eşti născut înainte de 1989. Cercetătorii dezvăluie un secret bine ascuns

Carbohidrații sunt nutrienți esențiali și reprezintă jumătate din caloriile unei diete zilnice. Ei sunt responsabili pentru energia noastră, însă contează foarte mult calitatea loc. Aceștia se pot transforma în dușmani ai siluetei, dar și pentru sănătate.

Pentru persoanele care au trecut de 40 de ani, cei mai nocivi carbohidrați sunt cei ultrapocesați, care se găsesc în produsele alimentare ambalate. Dana Ellis Hunnes, medic nutriționist, a precizat că acest tip de carbohidrat este cel mai frecvent în produsele de patiserie.

Specialiștii nu recomandă acest tip de carbohidrat deoarece nu oferă „niciun beneficiu nutrițional, sunt lipsiți de vitamine și minerale, antioxidanți și compuși antiinflamatori”.

Medicul nutriționist susține că unii carbohidrați sunt un real pericol pentru metabolism. Ei duc la creșterea glicemiei, IGF-1 și pot duce la boli cronice, însă și la formarea depozitelor de grăsime.

Melissa Morris, nutriționist, crede că „cel mai rău tip de carbohidrați, la orice vârstă, sunt zahărurile adăugate”. Acestea se găsesc în băuturile dulci, în alimentele procesate și în deserturi.

„Zahărurile adăugate adaugă doar calorii suplimentare, fără nutrienți sănătoși”, spune ea, adăugând că prea mult zahăr în dietă poate crește, de asemenea, inflamația în organism. „Acest lucru are un impact asupra sistemului imunitar și poate crește riscul pentru multe boli cronice precum bolile de inimă și diabetul”, a mai precizat medicul nutriționist.

Dana Ellis Hunnes vine cu recomandări pentru înlocuirea acestor carbohidrați, precizând că „cel mai bine ar fi să mâncăm cereale integrale, nuci, semințe, leguminoase, fructe și legume, în forma lor naturală, neprocesată”. Acestea „nu sunt dăunătoare pentru metabolism și sunt antiinflamatoare, bogate în fibre și ajută la reglarea greutății”, susține ea.

Pâinea albă, dulciurile, produsele de patiserie sau alte alimente procesate care conțin cantități mari de carbohidrați nocivi ar trebui eliminate din orice dietă, nu doar atunci când vorbim despre un regim alimentar pentru slăbit.

„Există carbohidrați simpli (sau zaharuri simpl)e și există carbohidrați complecși”, continuă Morris.

Medicul nutriționist ne oferă o listă de carbohidrați simpli: zaharoza (zahărul de masă), fructoza (zahărul din fructe) și lactoza (zahărul din lapte). Carbohidrații complecși se găsesc în alimentele cu amidon și fibre, explică ea.

”Carbohidrații complecși au nevoie de mai mult timp pentru a fi digerați, așa că ne ajută să ne simțim mai sătui mai mult timp. De asemenea, au mai multe vitamine și minerale decât alimentele cu carbohidrați simpli”, subliniază medicul nutriționist.

Ce se întâmplă dacă eşti născut înainte de 1989. Un studiu BERD ce a cercetat efectele tranziţiei în Europa, arată că există o diferenţa de înălţime între copiii născuţi înainte de 1989 şi generaţiile născute înaintea lor şi după ei. Diferenţa este  de aproximativ 1 centimetru.

Ce se întâmplă cu cei născuţi înainte de 1989!  Cercetătorii dezvăluie un secret bine ascuns

Studiu a creat adevărate dezbateri şi a fost realizat de BERD, analizând 51.000 de gospodarii din 29 de foste state comuniste, dar totodată și gospodăriile din patru state occidentale, care nu au prins vremurile comuniste.

Se pare că înălţimea medie a adulţilor monitorizați a început să scadă cu puțin timp înainte de căderea blocului comunist, iar o creștere semnificativă de câțiva centrimetri a venit la 6,7 ani după acest eveniment.

Citeşte şi: Slalom printre amintiri. Celebrele piese de mobilier din vremea comunismului