Oamenii de ştiinţă au descoperit un hormon care permite arderea grăsimilor

Biologii din cadrul Scripps Research Institute, un centru de cercetare biomedicală american, au vrut să răspundă la întrebarea privind rolul serotoninei în transformarea grăsimilor. Acest neurotransmițător a fost asociat în mai multe rânduri cu pierderea în greutate, fără însă ca mecanismul să fie înțeles exact.

Pentru a înțelege mai bine procesul, profesorul Supriya Srinivasan și colegii săi au folosit viermi din specia Caenorhabditis elegans, utilizați frecvent ca organisme model în experimentele biologice.

Potrivit site-ului specializat Science Daily, cercetătorii au vrut să încerce să suprime legătura între serotonină și eliminarea grăsimilor și, pentru a face acest lucru, au dezactivat una câte una mai multe gene, până când au găsit-o pe aceea care întrerupea procesul.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În cele din urmă au descoperit această genă, care acționează asupra unei neuropeptide ce acționează ea însăși ca un hormon, pe care l-au numit FLP-7. Se pare că o versiune similară a acestui hormon este deja cunoscută la mamifere, fiind vorba despre tahikinine, una dintre cele patru clase de neuropeptide.

Alte articole

Grăsimile din alimente „lovesc” direct în inimă. Avertismentul lansat de Mihaela Bilic

Mihaela Bilic vorbește despre rolul grăsimii în alimentație și recomandă carnea de porc: „Putem spune că porcul este o carne albă” / „Vreau să pun porcul mai sus decât vita”

Pentru a se asigura că hormonul FLP-7 este într-adevăr legat de serotonină, cercetătorii l-au colorat cu ajutorul unei proteine roșii pentru a-i urmări circuitul. Rezultatul este că ei au putut observa că FLP-7 este secretat de neuroni atunci când rata de serotonină este ridicată. Hormonul circulă apoi în organism până când în sistemul digestiv este declanșat mecanismul de ardere a grăsimilor.

Cu alte cuvinte, atunci când corpul primește semnalul privind disponibilitatea hranei, creierul produce serotonină, care ar declanșa la rândul ei producția de FLP-7, activând apoi celulele intestinale pentru ca ele să înceapă producția de energie plecând de la grăsimi.

Pentru oamenii de știință, cercetările mai aprofundate asupra FLP-7 le-ar putea permite să afle mai mult despre cum să regularizeze secreția acestui hormon fără a avea efectele secundare produse adeseori de manipularea serotoninei. Rămâne de căzut dacă efectele produse la viermi vor putea fi reproduse și la oameni și dacă aceste manipulări vor putea fi folosite pentru a pierde în greutate, comentează huffingtonpost.fr.