Obiceiurile lunii Aprilie! Ce pregăteşte această lună pentru anul 2020

Obiceiurile lunii aprilie sunt încă ţinute de bărtrânii care obişnuiau să o numească luna Prier. În această perioadă, capriciile naturii se împletesc cu evenimente importante ale anului bisericesc, dar și cu tradiții străvechi. 

RomaniaTV.net
01 apr. 2020, 12:55
Obiceiurile lunii Aprilie! Ce pregăteşte această lună pentru anul 2020

Luna aprilie, sau Prier, Florariu ori „Traistan băț”, este momentul în care începe renașterea naturii, când mugurii apar și dau culoare vieții. Pe lângă binecunoscutele și respectatele sărbători precum Floriile, Sfântul Gheorghe sau Sfintele Paști, altele precum Ziua Păcălitului, Antipa, Marcul Boilor, Lăzărelul, Duminica Tomei, Joimărița sau Focul Viu, joacă roluri deosebit de importante în tradițiile populare românești.

Acum, după ce razele soarelui încep să arate tot mai mult și pomii dau în floare, mai cade și câte un rând de fulgi de nea, mai dă câte un îngheț, prin urmare, zicalele nu fac decât să descrie toanele naturii, iar zicalele „Prier priește, dar și jupește”, „Prier priește, dar și pripește”, „Prier, ori priește, ori despoaie”, descriu foarte bine această lună.

Citeşte şi: TICHETE DE PASTE 2020. Au mai rămas câteva zile, cererile se depun până pe 3 aprilie

Gospodarii au grijă în plus de livezi și îmbracă tulpinile pomilor ca să nu înghețe. Pun lut în locurile unde i-au altoit, aprind focuri mocnite pe timp de noapte în livezi, ca să le țină de cald. Se mai spune că dacă în aprilie e cald şi frumos, în mai va veni înghețul și va fi frig. Dacă aprilie e urât și morocănos, mai va fi cald, cu soare strălucitor, după pofta inimii.

În sâmbăta de dinaintea Floriilor, se ține Lăzărelul. Lazăr a fost un flăcău care, într-o sâmbătă, a vrut să mănânce plăcinte. Mama lui nu a avut timp să-i facă și el a murit de poftă. De necaz, mama, măcinată de durere, l-a rugat pe Dumnezeu să pedepsească crunt femeile care nu fac plăcinte în Sâmbăta lui Lazăr. De aici și tradiția de a coace și a împărți plăcinte în această zi, în special copiilor. În Maramureş, se face o așa-numită „floare de grâu”, care se împarte celor dragi, crezându-se că cei ce mănâncă din ea se vor revedea pe lumea cealaltă.

Citeşte şi: PROGNOZA METEO APRILIE 2020. Meteorlogii anunţă cum va fi vremea de Florii şi de Paşte 2020

Romanii o considerau zeiţa morţii și o celebrau în noaptea ce încheia Joia Patimilor. Personajul era asemuit cu Muma pădurii, Baba Cloanța, un monstru fioros. Pe vremea dacilor, ea reprezenta moartea. În folclorul românesc, Joimăriţa era o sfântă frumoasă, care pedepsea femeile şi fetele leneşe, mai ales dacă nu terminau treburile până în Joia Neagră. Cine nu o respectă riscă să sufere arsuri ale mâinilor. Pe 25, e Marcul Boilor, când vitele sunt libere să pască, nu sunt legate și nici înjugate.


loading...
Partenerii noștri