Oltean (PDL): Antonescu nu vrea să fie preşedinte jucător la Cotroceni, nu vrea să aibă de lucru

Ioan Oltean consideră că noua Constituţie este gândită prin prisma ‘duşmăniei’ dintre USL şi Traian Băsescu.

„Este de neînţeles şi de neadmis ca procesul de revizuire a Constituţiei să se facă prin prisma duşmăniei pe care o are Puterea faţă de preşedintele Traian Băsescu. E de precizat un lucru: actuala Constituţie, în forma revizuită, nu se aplică preşedintelui în exerciţiu, deci Traian Băsescu nu este beneficiarul noii reglementări. În consecinţă, această duşmănie nu se justifică”, a spus Oltean, citat de Agerpres.

Liderul democrat-liberal apreciază că „preşedintele este scos din sfera puterii executive, funcţia de preşedinte este defrişată, preşedintele rămânând o simplă prezenţă, un simplu obiect de decor la palatul Cotroceni”.

Ioan Oltean spune că singura explicaţie pentru situaţia creată este aceea că liderul PNL Crin Antonescu nu îşi doreşte să fie un preşedinte jucător la Cotroceni.

Alte articole

Ziua neplătită de concediu medical, motiv de scandal. CNSLR Frăția cere Avocatului Poporului să sesizeze CCR

Crin Antonescu răspunde după ce CTP a spus că are un „suflet mic și murdar”: „Ultima sa pasiune, dl. Bolojan, îl aduce într-o stare de tulburare în care nu l-am mai văzut”

„Golirea de conţinut a unei funcţii prezidenţiale tocmai de către un viitor prezidenţiabil nu poate avea decât o singură explicaţie: dezinteresul faţă de această funcţie şi dorinţa lui de a nu avea de lucru, dacă, Doamne fereşte, ajunge la Cotroceni. Altă explicaţie nu există. Crin Antonescu nu vrea să fie un preşedinte jucător la Cotroceni, Crin Antonescu vrea să fie o simplă prezenţă, un obiect de decor la Cotroceni dacă, Doamne fereşte, Dumnezeu va lua minţile românilor în noiembrie 2014 şi o să îl voteze pe Crin Antonescu în calitate de preşedinte al României”, a declarat Oltean.

Referitor la celelalte aspecte legate de revizuirea Constituţiei, liderul PDL afirmă că se încalcă principiul separaţiei puterilor în stat, Parlamentul devenind o „supraputere” şi „organ de anchetă”, rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al Curţii Constituţionale se diminuează, iar premierul va fi decis de partide, nu de preşedinte.