Ora de vară 2020 aduce schimbări, Cum ne afectează trecerea prin cea mai scurtă zi din an

Ora se schimbă în 2020 pe 29 martie, trecerea de la ora de iarnă la cea de vară făcându-se întotdeauna în ultima duminică din luna martie. Ceasul se dă înainte, astfel ora trei dimineaţa devine ora patru, iar ziua aceea are doar 23 de ore.

„Raţiunile pentru schimbarea de la ora de vară la ora de iarnă şi vice versa nu sunt calendaristice cum e la opţiunea de an bisect, ci raţiunile sunt medicale. Trecerea de la ora de vară la ora de iarnă e de fapt un revers de la momentul la care se avansează orarul cu o oră. Practic, suntem tot la ora atomică, primăvara. Ideea de a întârzia calendarul cu o oră pe perioada iernii se numeşte „day light saving time”, un timp de economisire a luminii pe zi, de exploatare la maxim a luminii naturale care pe perioada iernii este în cantitate mai mică. Pe măsură ce avansezi şi trece echinocţiul de primăvară, la o săptămână de echinocţiu se trece la ora normală, în care practic începe să coincidă din ce în ce mai mult răsăritul soarelui cu ora calendaristică. În primul rând, se calibrează din ce în ce mai mult bioritmul natural al omului cu ritmul astral, zi-noapte, ceea ce e de bine. Şi avantajul este că, strict din perspectivă neurofiziologică, ai timpul de somn suprapus peste timpul de noapte şi mai puţin peste timpul de zi, ceea ce e în avantajul creierului„, a declarat recent, pentru RomaniaTV.net, Gabriel Diaconu, medic psihiatru.

Cum ne afectează schimbarea orei sănătatea

Perturbările produse de schimbarea orei ar putea fi însă şi nefaste pentru sănătate și pot tulbura nu doar somnul, ci pofta de mâncare, capacitatea de muncă, concentrarea și stările de dispoziție, susţin specialiştii. Cu toate acestea, psihiatrul Gabriel Diaconu este de părere că schimbarea orei poate fi „un lucru bun”, iar cei care ar putea fi afectaţi de schimbarea fusului orar sunt doar câteva „categorii de oameni vulnerabili”.

„În momentul în care se schimbă ceasul cu o oră înainte este pe undeva un lucru bun. De ce îl resimt oamenii? Din cauza deprivării relative de somn. Pentru majoritatea oamenilor, faptul că se mută cu o oră înainte sau cu o oră după pe fusul orar, nu înseamnă nimic, dar sunt categorii de oameni vulnerabili pentru care schimbarea fusului orar plus unu sau mai bine zis, minus unu, îi tulbură, în sensul în care generează în mod paradoxal insomnia. Pentru că ei nu-şi mai fac somnul, nivelul lor de hormoni, de stres creşte, metabolismul insulinelor se deteriorează puţin şi ei nu mai adorm noaptea. Şi în perioada asta, primăvara, ai decompensări sezoniere a mai multor tulburări pshiatrice, printre care tulburările afective sunt principale. Cei care suferă (din pricina schimbării de oră n.r.) au diverse forme de tulburare bipolară light (tulburare bipolară uşoară) şi care au oricum în antecedente perioade spontane de 3, 4 zile succesive în care nu au dormit destul, au dormit puţin şi nu au avut nevoie suplimentară de somn sau perioade mai lungi de o săptămână în care au dormit mai mult şi nu s-au odihnit, fără alt motiv. Diagnosticul de tulburare bipolară light nu trebuie să sperie pe nimeni. În zona asta uşor disfuncţională de tip bipolar sunt oameni care e posibil să facă insomnie, paradoxală prin pricina trecerii la ora de vară. Culmea e că pentru ei, tot fototerapia este o soluţie”, a declarat medicul Gabriel Diaconu.

Alte articole

Cum afectează organismul trecerea la ora de vară. Psihologii avertizează: „Stări profunde de iritabilitate și anxietate. Oamenii se vor supra-alimenta”

România trece la ora de vară. Cum afectează această schimbare economia și unde pot apărea dezechilibre

Alte studii realizate în acest sens au scos însă în evidenţă motivele pentru care trecerea la ora de vară este o acţiune inutilă şi ne influenţează în mod negativ sănătatea:

1. ORA DE VARĂ 2020 îţi dă peste cap toată rutina zilnică care te ajuta să fii mai organizat.

2. ORA DE VARĂ 2020 ne perturbă ceasul biologic. Se pare că organismul uman nu se poate adapta acestei treceri la ora de vară şi ne influenţează ceasul biologic, potrivit unui studiu semnalat în publicaţia Current Biology. Acest efect este mai accentuat în cazul persoanelor care obişnuiesc să se trezească foarte devreme dimineaţa, avertizează specialiştii de la Universitatea Ludwig-Maximilians din Munchen.

3. ORA DE VARA 2020 creşte riscul de infarct cu 10%. Trecerea la ora de vară ne afectează sănătatea inimii. Potrivit unui studiu apărut in publicaţia New England Journal of Medicine şi realizat de specialiştii de la Institutul Karolinska din Suedia, această schimbare creşte riscul de infarct miocardic, în special în săptămâna de după schimbarea orei.

4. ORA DE VARĂ 2020 creşte rata sinuciderilor la bărbaţi. Un studiu australian apărut în 2008, publicaţia Sleep and Biological Rhythms a descoperit că riscul bărbaţilor de a se sinucide la câteva săptămâni după trecerea la ora de vară este mai mare decât în restul anului.

5. ORA DE VARĂ 2020 creşte nivelul de stres şi cauzează tulburări de somn. Într-un studiu publicat în revista Science, cercetătorii de la Spitalul Barnes Jewish din St. Louis au descoperit o legătură între lipsa de somn şi sănătatea mentală. De aici, cercetările au continuat şi au scos la iveală creşterea nivelului de stres în condiţiile în care pierzi o oră de somn, continuând cu dificultăţile de concentrare şi învăţare cu care ne confruntăm la serviciu/şcoală.

De unde a pornit ideea cu ora de vară?

Ideea orei de vară aparţine celebrului om de ştiinţă Benjamin Franklin. În anul 1784 a scris un eseu numit „An Economical Project” în care a emis câteva idei pentru economisirea uleiului folosit la lămpile de iluminat. 

Pe când se afla la Paris, acesta s-a ocupat de modul în care lămplile cu ulei produceau lumină şi cât de eficiente erau acestea. Într-o dimineaţă de vară, Benjamin Franklin s-a trezit la ora 6:00 surprins de cât de multă lumină îi intra în cameră. La început a crezut că sunt lămpile cu ulei ce se instalau pe străzile Parisului. Dar, a observat că Soarele tocmai răsărea la orizont.

Apoi, în anul 1907, ideea lui Franklin a fost preluată de către William Willett, un constructor britanic care a propus să se adauge 20 de minute în fiecare duminică din aprilie şi să se scadă aceste minute în duminicile lunii septembrie. 

În 1908, prima tentativă de a introduce această regulă s-a făcut în Marea Britanie, însă a fost întâmpinată negativ. Prima ţară care a adoptat ora de vară a fost Germania, pe 30 aprilie 1916. Au urmat Marea Britanie, Belgia, Danemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia şi Tasmania. În ţara noastră ora de vară a fost introdusă prima oară în 1932.

Până acum, 70 de ţări au introdus ora de vară. Doar ţările din zona tropicală, Japonia şi China se numără printre cele care nu au adoptat ora de vară.