Zvonul privind această pană de curent pare a fi fost lansat iniţial de Klaudia Tanner, ministrul Apărării din Austria, care a făcut aceste afirmații la începutul lunii octombrie. Concomitent cu avertismentul lansat, Tanner a implicat armata austriacă într-un efort propagandistic uriaș, menit să crească gradul de conștientizare a populației asupra pericolului.

Principalul slogan al campaniei de informare este „Ce să faci când totul se oprește” și urmărește conștientizarea populației cu privire la ce măsuri trebuie luate atunci când are loc pană de curent.

Alte Articole

Dubla crimă ce a îngrozit România. Au venit rezultatele ADN! ...

Averea celor mai bogaţi zece oameni din lume s-a dublat în ...

Doliu naţional. Fostul preşedinte Ibrahim Boubacar Keita a ...

Autoritățile îi sfătuiesc pe oameni să cumpere alimente suficiente pentru câteva zile, să aibă depozitat combustibil, lumânări, baterii și multă apă potabilă, potrivit Ziare.com.

O altă măsură eficientă ar fi să se convină cu familia și prietenii asupra unui punct de întâlnire în caz de dezastru și să încerce să colaboreze cât mai mult cu vecinii.

Ministrul Tanner n-a specificat o cauză precisă a penei de curent catastrofale. Aceasta ar putea fi cauzată de o defecțiune tehnică majoră, de slăbiciuni ale sistemului de alimentare cu energie electrică sau de o supraîncărcare a sistemului în contextul vârfurilor de cerere de alimentare cu electricitate.

„O „pană de curent” este o întrerupere a energiei, a infrastructurii și a aprovizionării la nivel european – este un risc realist și, în același timp, subestimat. Prin urmare, scopul nostru este să îmbunătățim rezistența republicii noastre în ansamblu. La un eveniment major de la Viena, am adus acest subiect în prim-plan pentru 2.500 de vizitatori. O performanță live impresionantă!”, spune Klaudia Tanner într-o postare pe Instagram de la începutul lunii octombrie.

Ministrul a mai ținut să accentueze în mesajele publice faptul că întrebarea nu trebuie să fie dacă va avea loc o pană de curent la nivel european, ci mai degrabă când.

Ce ar presupune o pană totală de electricitate la nivel European

Sursele militare austriece spun că probabilitatea unui asemenea eveniment la nivel european în următorii 5 ani este de 100%.

Telefoanele mobile, rețelele fixe și internetul vor fi paralizate. Vor înceta să funcționeze automatele bancare, stațiile de benzină, majoritatea mijloacelor de transport în comun, lifturile, sistemele de încălzire și răcire, vor fi probleme semnificative în aprovizionarea cu apă și în funcționarea canalizării.

Principala problemă în gospodării este că dispozitivele de răcire sau sistemele de încălzire se defectează odată cu lipsa energiei electrice, ceea ce poate avea efecte diferite și dramatice în funcție de anotimp. Procurarea hranei va fi dificilă.

Europa a trecut milimetric pe lângă scenariul deja precis pe 9 ianuarie 2021. A existat un deficit masiv de acoperire cu energie electrică și astfel o scădere a frecvenței în toată Europa Centrală, scenariul blackout-ului fiind evitat doar prin oprirea imediată a unor mari consumatori din rețeaua electrică europeană.

Un astfel de eveniment s-a întâmplat în istoria recentă. În 1989, la Quebec, în Canada, o „ploaie înghețată” a distrus rețeaua de alimentare cu energie electrică prin depunerea subită de gheață pe fire.

Nu este prima dată când Armata din Austria a făcut o predicție corectă recent în privința unui eveniment major. În 2017, au avertizat asupra unei pandemii care se poate răspândi la nivel global cauzând blocaje majore.

Din acest motiv, Ministerul de Interne din Austria a luat în serios avertizarea privind pana de curent și încearcă să elaboreze protocoale precum desfășurarea autorităților de poliție pentru a evita jafurile și a reglementa traficul în cazul în care semafoarele nu funcționează. Karl Nehammer, ministrul de interne austriac, a spus că o întrerupere de curent ar fi „una dintre cele mai mari amenințări la adresa unui stat modern”.

Mesajele campaniei de informare lansate în Austria s-au răspândit rapid în toată Europa. Rețelele sociale, inclusiv în România, abundă de astfel de mesaje.

Citeşte şi: Teroriştii au atacat cel mai mare spital militar din Kabul. A fost carnagiu, cel puţin 19 morţi şi 50 de răniţi