”Nu este vorba despre construcţia unui bloc masiv, modern, ci de edificarea unei case, care va avea doar şase camere, cu arhitectură bisericească tradiţională. Imaginea prezentată în anunţul public al Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti este provizorie şi nu reflectă proiectul viitoarei clădiri”, menţionează Patriarhia.
Citeşte şi: PF Daniel intră pe piaţa imobiliară. Vrea să ridice un bloc pe Dealul Patriarhiei
În ceea ce priveşte necesitatea acestei case, Patriarhia prezintă expunerea de motive pe care Arhiepiscopia Bucureştilor a redactat-o vineri, 03 august 2018, pentru dosarul înaintat Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti, prin care solicita aprobarea construirii acestei case:
„Actuala Catedrala Patriarhală de pe Dealul Mitropoliei se afla, până în anul 1931, în centrul unei incinte, fiind înconjurată de jur împrejur de clădiri şi de zidul împrejmuitor. Între aceste construcţii se afla şi reşedinţa mitropolitului, actuala Reşedinţă Patriarhală. Tot în interiorul acestei incinte se aflau paraclisul, clopotniţa şi chiliile călugărilor şi ale preoţilor slujitori ai catedralei mitropolitane, precum şi toate spaţiile obişnuite desfăşurării activităţii specifice unei mănăstiri. Odată cu desfăşurarea lucrărilor de construire a Palatului Camerei Deputaţilor de pe Dealul Mitropoliei (actualul Palat al Patriarhiei), aceste chilii ale călugărilor şi ale preoţilor slujitori ai catedralei mitropolitane au început să fie demolate. Clădirea care cuprindea chiliile călugărilor şi ale preoţilor slujitori ai catedralei mitropolitane – casa clerului este atestată şi de unele planuri sau fotografii ale epocii respective (conform celor patru anexe)”, se arată în documentul citat.
Arhiepiscopia Bucureştiului susţine că reconstruirea sub o formă nouă, pe un teren mai restrâns de 656 m2, a acestei case a clerului este urgent necesară pentru buna desfăşurare a activităţii ansamblului patriarhal de pe Dealul Mitropoliei.
”Această clădire poate fi reconstruită într-o formă mai restrânsă ca amprentă la sol, dar mai practică, astfel: La demisolul clădirii trebuie construite câteva grupuri sanitare pentru pelerinii care vin să se roage la Catedrala Patriarhală şi pentru turiştii care vizitează Catedrala Patriarhală şi Palatul Patriarhiei. Aceste grupuri sanitare au fost şi sunt frecvent solicitate de pelerini şi turişti; La parterul clădirii este nevoie de amenajarea unui magazin de obiecte bisericeşti (pangar), pentru eliberarea intrării de sub clopotniţă, acolo unde funcţionează în prezent magazinul, blocând poarta unui monument istoric. Spaţiul de la intrarea de sub clopotniţă îşi va regăsi utilizarea iniţială, aceea de acces în incinta Catedralei; La etajele 1 şi 2 ale clădirii este nevoie de amenajarea unor spaţii pentru doi ghizi care vor prezenta pelerinilor şi turiştilor ansamblul patriarhal (Catedrala Patriarhală şi Palatul Patriarhiei) şi a unor spaţii pentru trei-patru îngrijitori de la Catedrala Patriarhală (paraclisieri şi portari), care trebuie să fie disponibili în orice moment pentru slujbe, ceremonii solemne, pelerinaje, vizite turistice etc.”, menţionează instituţia.
Arhiepiscopia Bucureştilor vrea să ridice un bloc de trei etaje pe Dealul Patriarhiei, a semnalat directorul ARCEN (Asociaţia Română pentru Cultură, Educaţie şi Normalitate) într-un mesaj publicat pe Facebook. Proiectul e în fază de consultare şi reprezintă, în viziunea lui, distrugerea peisajului cultural.
facebook
twitter
