Pedeapsă cu închisoare între 7 şi 25 de ani pentru 18 lideri separatişti

Parchetul spaniol a cerut pedepse cu închisoarea cuprinse între şapte şi 25 de ani contra a 12 dintre cei 18 lideri separatişti catalani care urmează să fie judecaţi, în cursând, în legătură cu rolul pe care l-au jucat în secesiunea eşuată a Cataloniei, în octombrie 2017, a anunţat vineri instituţia.

Filip Stan
02 nov. 2018, 11:52

Într-un înscris prezentat Curţii Supreme, Ministerul Public a solicitat cea mai mare pedeapsă - de 25 de ani - împotriva fostului vicepreşedinte al regiunii, separatistul de stânga Oriol Junqueras, la exact un de la încarcerarea acestuia.

Pedepse la 17 ani de închisoare au fost cerute împotriva fostei preşedinte a Parlamentului regional Carme Forcadell şi foştilor preşedinţi ai puternicelor asociaţii separatiste catalane Jordi Sanchez şi Jordi Cuixart, toţi tei încarceraţi, la fel ca Oriol Junqueras, potrivit news.ro.

Potrivit Ministerului Public, ”planul secesionist (al liderilor catalani) viza folosirea tuturor mijloacelor necesare în vederea atingeriii obiectivului lor, inclusiv - odată ce aveau certitudinea că statul nu avea să accepte situaţia - violenţa necesară pentru a asigura rezultatul criminal vizat”. Separatiştii ”se prevalau de forţa de intimidare reprezentată, pe de o parte, de acţiunea tumultoasă desfăşurată în cursul marilor mobilizări cetăţeneşti pe care le-au iniţiat, iar pe de altă parte de recurgerea la Mossos d'Esquadra (poliţia regională) în calitate de corp de poliţie înarmat numărând 17.000 de membri, care ar fi urmat exclusiv instrucţiunile lor”, continuă parchetul, potrivit news.ro.

Citeşte şi Liderul catalan Carles Puigdemont creează un guvern paralel în Belgia

Folosirea violenţei în cursul procesului separatist în Catalonia este, însă, contestată în Spania, mult dincolo de tabăra separatistă, de un larg evantai de martori, dar şi de jurişti eminenţi. În dreptul spaniol, se fac vinovaţi de ”rebeliune” cei care ”se ridică în mod violent şi public” pentru a ”deroga de la Constituţie, a o suspenda sau modifica” sau ”a declara independenţa unei părţi a teritoriului” spaniol.

În afară de separatiştii inculpaţi de rebeliune şi deturnare de fonduri publice, din cauza cheltuielilor angajate în vederea organizării referendumului interzis la 1 octombrie, alţi şase urmează să fie judecaţi în legătură cu o ”nesupunere gravă” şi riscă o amendă.

Data procesului este aşteptată la începutul lui 2019.

Într-un înscris prezentat Curţii Supreme, Ministerul Public a solicitat cea mai mare pedeapsă – de 25 de ani – împotriva fostului vicepreşedinte al regiunii, separatistul de stânga Oriol Junqueras, la exact un de la încarcerarea acestuia.

Pedepse la 17 ani de închisoare au fost cerute împotriva fostei preşedinte a Parlamentului regional Carme Forcadell şi foştilor preşedinţi ai puternicelor asociaţii separatiste catalane Jordi Sanchez şi Jordi Cuixart, toţi tei încarceraţi, la fel ca Oriol Junqueras, potrivit news.ro.

Potrivit Ministerului Public, ”planul secesionist (al liderilor catalani) viza folosirea tuturor mijloacelor necesare în vederea atingeriii obiectivului lor, inclusiv – odată ce aveau certitudinea că statul nu avea să accepte situaţia – violenţa necesară pentru a asigura rezultatul criminal vizat”. Separatiştii ”se prevalau de forţa de intimidare reprezentată, pe de o parte, de acţiunea tumultoasă desfăşurată în cursul marilor mobilizări cetăţeneşti pe care le-au iniţiat, iar pe de altă parte de recurgerea la Mossos d’Esquadra (poliţia regională) în calitate de corp de poliţie înarmat numărând 17.000 de membri, care ar fi urmat exclusiv instrucţiunile lor”, continuă parchetul, potrivit news.ro.

Citeşte şi Liderul catalan Carles Puigdemont creează un guvern paralel în Belgia

Alte articole

Curtea Supremă a SUA amână procesul lui Donald Trump pentru atacul asupra Capitoliului, admiţând cererea acestuia de a beneficia de imunitate

Afacerea unui român din Spania, vandalizată și boicotată pentru că angajații nu cunosc dialectul catalan

Folosirea violenţei în cursul procesului separatist în Catalonia este, însă, contestată în Spania, mult dincolo de tabăra separatistă, de un larg evantai de martori, dar şi de jurişti eminenţi. În dreptul spaniol, se fac vinovaţi de ”rebeliune” cei care ”se ridică în mod violent şi public” pentru a ”deroga de la Constituţie, a o suspenda sau modifica” sau ”a declara independenţa unei părţi a teritoriului” spaniol.

În afară de separatiştii inculpaţi de rebeliune şi deturnare de fonduri publice, din cauza cheltuielilor angajate în vederea organizării referendumului interzis la 1 octombrie, alţi şase urmează să fie judecaţi în legătură cu o ”nesupunere gravă” şi riscă o amendă.

Data procesului este aşteptată la începutul lui 2019.

Urmarește RomaniaTV.net și pe