Pelerinaj la Mânăstirea Nicula, de Sfânta Maria. Mii de credincioşi au venit să se roage, fără să ţină cont de pandemie VIDEO

În numele credinţei, mii de oameni din toate colţurile ţării vin în pelerinaj la Mânăstirea Nicula, de Sfânta Maria. Sfântul lăcaş poartă hramul Adormirea Maicii Domnului, aşa că acesta este considerat cel mai mare pelerinaj ortodox din Ardeal.

Ținuți la distanță anul trecut de pandemie, în acest an, peste 10 000 de credincioși au luat drumul Mănăstirii Nicula, astfel că pe câmpul din spatele lăcașului de cult sâmbătă nu mai era loc de pus nici măcar o pătură, scrie Dejeanul. Momentul cel mai important al pelerinajului are loc în noaptea de sâmbătă spre duminică, când icoana Fecioarei Maria, despre care se spune că este făcătoare de minuni, va fi scoasă din biserică, iar preoții o vor purta pe brațe în jurul lăcașului de cult.

Nu există reguli speciale la mănăstire, însă pelerinilor le este recomandat să poarte masca de protecție sau să păstreze cât de cât distanță, pentru că majoritatea sunt oameni în vârstă, mulți dintre ei nevaccinati, conform sursei citate.

Alte articole

Pelerinajul Sfântului Dimitrie cel Nou, la București. La Patriarhie vor ajunge și moaștele Sf. Ioan Gură de Aur

Moaștele Sfintei Împărătese Elena, depuse la Mănăstirea Pantocrator. Perioada în care credincioșii pot merge în pelerinaj

Cei care nu s-au vaccinat, o pot face la un centru de vaccinare amenajat în centrul localității Nicula, însă doritorii nu prea s-au înghesuit. De vineri și până sâmbătă, s-au vaccinat doar aproximativ 20 de persoane.

Citeşte şi: Calendar ortodox 15 august 2021. Adormirea Maicii Domnului. Rugăciune către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu care se spune la necaz

Pelerinaj la Mânăstirea Nicula, de Sfânta Maria. Loc de rugăciune pentru mii de români

Mănăstirea de la Nicula, aflată la câțiva kilometri distanță de orașul Gherla, județul Cluj, face parte din topul celor mai frumoase mănăstiri din România.

Lăcașul de cult este cunoscut și ca unul dintre cele mai vechi așezăminte monahale din spațiul românesc. Prima mărturie istorică ce atestă acest așezământ este legată de prezența unei biserici din lemn, cu hramul Sfânta Treime, ce datează din anul 1552.

Biserica se reînnoiește între anii 1712-1714, însă în anul 1973 are loc un incendiu, iar biserica este înlocuită cu o biserică din lemn.

În anul 1659 nu mai este decât chinovie monahală, ci devine și școală împărătească, acolo unde copiii din satele vecine învățau lecții de la călugării care aveau misiunea de dascăli.

În anul 1699, pe 15 februarie, mănăstirea Nicula iese din anonimat și devine unul dintre celebrele locuri alese de Maica Domnului.

Icoana făcătoare de minuni a Fecioarei Maria cu Pruncul, la Mânăstirea Nicula

Icoana Maicii Domnului pictată de preotul ortodox Luca din Iclod avea să plângă pentru 26 de zile. Aceste eveniment a prevestit evenimentele ce au avut loc în jurul anului 1700, pentru întreaga Ortodoxie românească din Transilvania, dar și pentru viața monahală, conform Alba24.

Icoana Maicii Domnului a fost zugrăvită în anul 1691, de către preotul Luca din Iclod. Este realizată pe scândură din brad, întărită cu două cingătoare de brad și are o grosime de doi centimetri.

Icoana a ajuns prin mâna nobilului roman Ioan Cupșa, care a cumpărat-o de la preotul Luca și a donat-o mănăstirii.

Potrivit unor militari austrieci, icoana Maicii Domnului a lăcrimat încontinuu între 15 februarie și 12 martie 1699.

În ajunul praznicului Adormirii Maicii Domnului, icoana făcătoare de minune este scoasă din biserică, în timpul slujbei Prohodului Maicii Domnului și se face înconjurul bisericii.

Citeşte şi: Ziua Marinei 2021, fără public al doilea an la rând. Klaus Iohannis şi Florin Cîţu participă la ceremoniile organizate la Constanţa