Pensii 2024. Artificiul din noua lege care se scade venitul seniorilor. Cine sunt românii care pierd bani la indexare

Constituţia României interzice cu desăvârşire ca o pensie aflată deja în plată să poată fi scăzută printr-un act normativ, dar există români care vor pierde la viitoarea indexare cu rata ibnflaţiei de anul viitor.

25 feb. 2024, 21:39
Pensii 2024. Artificiul din noua lege care se scade venitul seniorilor. Cine sunt românii care pierd bani la indexare

Pensii 2024. Ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu, a afirmat recent, în exclusivitate la România TV, că autorităţile sunt pregătite pentru reclacularea tuturor pensiilor, aşa cumm prevede noua lege, procesul de reevaluare a dosarelor fiind aproape finalizat. Până în 4 martie, trebuie să fie gata şi normele de aplicare a legii, dar ministrul afirmă că vor fi gata la timp.

”Procesul de reevaluare a dosarelor de pensie se apropie de finalizare. Avem peste 95 dintre dosare reevaluate, au rămas dosarele mai grele, mai complexe. Ţinta noastră este să finalizăm cât mai curând posibil, având deja în sistem aceste date – datele fiecărui pensionar. Ulterior, evident că şi procesul de recalculare va fi mai facil”, a declarat Simona Bucura Oprescu.

Pensii 2024. Marius Budăi a vernit  şi el cu explicaţii de ultimă oră despre recalcularea pensiilor după ce Ministerul Muncii a pus în transparență normele de aplicare pentru noua Lege a Pensiilor, care va intra în vigoare în septembrie. Însă un articol din normele metodologice a creat panică în rândul pensionarilor, ale căror venituri ar putea, de fapt, să nu beneficieze de majorările promise.

Mai exact, dezbaterile au pornit de la articolul 125 care urmare recalculării pensiilor ar sugera că veniturile seniorilor vor scădea.

Pensii 2024. Potrivit normelor de aplicare articolul 125 menţionează următoarele:

”(1) Pensile stabilite în baza legislației anterioare intrării în vigoare a legii, devenite pensii conform art. 144 din lege, se recalculează din oficiu, potrivit dispozițiilor art. 155 din lege.

(2) În situația în care, urmare recalculării drepturilor de pensie, conform alin. (1), prin valorificarea venitului total lunar realizat, prevăzut la art. 139 alin. (1) din lege, rezultă un cuantum al pensiei mai mic decât cel aflat în plată, se acordă cuantumul și numărul de puncte rezultate în urma recalculării.”, se arată în normele de aplicare.

De exemplu, potrivit unor calcule realizate de ziarulprofit.ro un pensionar care pe legea nouă va primi 6.000 de lei, dar pe legea veche primea deja 8.000 de lei, acela va rămâne cu pensia actuală. Problema este la indexarea pensiilor. Indexarea anuală cu rata inflației se va adăuga acelei pensii de 6.000 de lei, iar dacă va pensia indexată nu o va depăși pe cea veche de 8.000 de lei, atunci pensionarul respectiv va pierde indexarea. Practic, foarte multe pensii nu vor mai crește până în momentul în care pensia obținută pe legea nouă nu o va depăși pe cea de pe legea veche.

Întrebat de aceste articole, Marius Budăi, fostul ministru al Muncii a adus o serie de clarificări. „Dacă preşedintele Casei de Pensii a făcut o asemenea declaraţie este o declaraţie eronată. Vă spun foarte clar nicio pensie nu o să scadă, absolut nicio pensie nu o să scadă. Şi cred că v-aţi convins că am tot timpul proprietatea a ceea ce spun.

Nu uitați că acea lege am lăsat-o eu gata şi ştiu foarte bine ce este acolo. A fost o interpretare în normele metodologice de aplicare a legii din care a dispărut acel articol 111. S-a reformulat şi se explică foarte clar în normele de aplicare la articolul 125 aliniatul 2 ceea ce scrie şi în lege că nicio pensie nu o să scadă.

Grupele de muncă, încadrarea, plata şi recunoașterea lor se tratează în legea pensiilor, iar încadrarea în condiţii deosebite de muncă nu se face printr-o altă lege prin nişte măsurători, nu prin legea pensiilor”, a spus Marius Budăi, fost ministru al Muncii, la Antena 3.

Pensii 2024. Ministerul Muncii a făcut public proiectul de hotărâre de Guvern privind aprobarea normelor de aplicare a prevederilor legii referitoare la sistemul public de pensii. Proiectul include detalii specifice privind modul în care vor fi aplicate diversele prevederi ale legii în ceea ce privește sistemul public de pensii. Aceste norme de aplicare sunt concepute pentru a oferi claritate și coerență în procesul de acordare a pensiilor și de gestionare a acestui sistem vital pentru asigurarea bunăstării pensionarilor din România.

Citește și: Marcel Ciolacu: „Nu se pot cumpăra multe cu 100 de lei, nu se poate trăi cu o pensie minimă. Era 800, acum e 1280. O să fie un nou sistem”

Pensii 2024. Câți ani trebuie să muncească un român pentru a primi pensia minimă de 1.281 de lei

Printre normele publicate se află și stagiul minim de cotizare, despre care fostul ministrul al Muncii, Marius Budăi, susține că este „prevăzut în toate legislațiile naționale ale statelor membre din Uniunea Europeană”. Mai exact, potrivit noii Legi a pensiilor, este nevoie de un stagiu de cotizare de cel puțin 15 ani pentru a primi pensia minimă, de 1.281 de lei pe lună.

„Este stagiul minim de cotizare, un lucru prevăzut în toate legislațiile naționale ale statelor membre din Uniunea Europeană, este o prevedere pe care noi am avut-o și în legea actuală, pentru că atunci când contribui într-un sistem ai nevoie de o anumită perioadă de contribuție minimă pentru a putea avea beneficii ulterior din acel sistem. Acum la noi este 15 ani, am păstrat acest stagiu minim, nu am crescut nici stagiul minim, nici stagiul standard, și pentru mame am introdus această noutate care a mai fost discutată și în Legea 127 și am discutat foarte clar cu Comisia Europeană și cu Banca Mondială și am ajuns la această prevedere cu șase luni pentru fiecare copil”, a explicat Marius Budăi în exclusivitate la Antena 3.

Pensii 2024. Legea actuală presupune recalcularea tuturor pensiilor, inclusiv cele în plată, pe baza formulei fără indici de corecție, de la 1 septembrie 2024. În cazul în care după recalculare pensia rezultată este mai mică decât în prezent, se va menține nivelul actual.

Indexarea pensiilor s-a făcut, la 1 ianuarie 2014, cu rata inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a salariului mediu brut, pentru anul calendaristic anterior, la fel cum era prevăzut și în legea anterioară. De anul acesta, majorarea pensiilor se va face anual, în luna ianuarie. Noutatea este că majorarea pensiilor va fi corelată cu creșterea veniturilor la bugetul asigurărilor sociale sau cu rata inflației, alegându-se procentul cel mai avantajos. Această prevedere este o recomandare venită de la Comisia Europeană, menită să asigure o stabilitate mai mare a sistemului de pensii publice.

Citește și: Pensie minimă de 3000 de lei. Anunţul oficial făcut de ministrul Marius Budăi

Marcel Ciolacu a anunţat că majorările de pensii sau salariale nu vor fi luate în calcul la stabilirea ajutorului de încălzire pentru familiile vulnerabile / Decizia de exceptare vizează 800 de mii de familii

Premierul Marcel Ciolacu a anunţat că majorările de pensii sau de salarii aplicate de la 1 ianuarie nu vor fi luate în calcul la stabilirea ajutorului de încălzire pentru familiile vulnerabile şi a menţionat că decizia de exceptare vizează 800 de mii de familii.

Marcel Ciolacu a declarat vineri, la începutul şedinţei de Guvern că actul normativ în acest sens se va afla în primă lectură.

“Avem în primă lectură un act normativ foarte important, trebuie să asigurăm în continuare persoanelor din categoriile vulnerabile dreptul la ajutorul de încălzire şi suplimentul pentru energie pentru cât a rămas din sezonul rece. Astfel, majorările de pensii sau salarii de la 1 ianuarie nu vor fi luate în calcul la stabilirea acestor forme de sprijin. Fără această măsură, multor români le-ar înceta aceste ajutoare sau le-ar primi în valori mai mici. Ar fi profund incorect să ajungem la asemenea situaţii, mai ales în acest moment. Aşadar, luăm această decizie de exceptare fiind vorba de viaţa a circa 800 de mii de familii ce beneficiază de aceste ajutoare”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu.

Calculează singur ce pensie majorată vei primi după noua lege. Formula simplă pe care orice român o poate înţelege

Calculează singur ce pensia majorată vei primi după noua lege. Începând cu 1 ianuarie 2024, noua lege a pensiilor a adus cu sine creșteri substanțiale și modificări esențiale. Una dintre acestea este introducerea unei formule de calcul noi, care îți permite să afli cât vei primi la următoarea majorare. Tot ce ai de făcut este să te uiţi pe decizia de pensie şi să aplici formula de calcul din noua lege a pensiilor.

Noua lege a pensiilor, publicată în Monitorul Oficial pe 6 decembrie 2023, se aplică începând din 1 ianuarie 2024. O parte din prevederi intră în vigoare de la începutul anului, iar cele mai multe din septembrie. Astfel, de la 1 ianuarie 2024, pensiile vor crește cu 13,8% și vor fi recalculate în septembrie.

Citeşte şi: Vești bune pentru vârstnici! Pensiile care cresc cel mai mult după recalculare. Ce sa ia, de fapt, în calcul, pentru o pensie mai mare

Punctul de pensie va fi, astfel, 2.032 lei. Totodată, vârsta de pensionare va fi aceeași pentru femei și bărbați, respectiv 65 de ani, introdusă gradual. Stagiul minim contributiv de cotizare pentru a beneficia de pensie pentru limită de vârstă va fi de 15 ani.

Noua lege a pensiilor vine cu o nouă formulă: calculul pensiei = VPR x numărul total de puncte.

  • VPR (valoarea punctului de referință) va fi de 81 de lei;
  • număr total de puncte = puncte contributivitate (anii în care ai contribuit la sistemul de pensii, un punct pentru fiecare an) + puncte stabilitate + puncte perioade asimilate si necontributive (anii din armată, șomaj sau facultate, 0,25 puncte de fiecare an).

Care sunt categoriile de români care vor beneficia de puncte în plus:

  • cei care au terminat facultate, masterat;
  • cei care au făcut armata;
  • cei care au luat sporuri, prime, premii;
  • cei care au făcut ore suplimentare;
  • mamele cu un copil până la vârsta de 16 ani sau adoptă un copil sau are un copil adoptat de care se ocupă până la 14 ani;
  • cei care au peste 25 de ani contributivi.

Citeşte şi: Anunț de ultimă oră pentru pensionari făcut de Marius Budăi! Ce se întâmplă suprataxarea pensiilor: „Vreau să liniștim oamenii din start”

Iată un exemplu de calcul al pensiei majorate, explicat der Anton Hadăr, liderul Federației Naționale Sindicale Alma Mater, la Antena 3:

  • în cazul unui pensionar care nu a mai avut recalculări, se uită pe decizie. Să zicem că acolo are 50 de puncte. Acesta va rămâne nemodificat, pentru că aici se poate îngloba dacă a avut facultate. Tot aici intră și armata, sporuri sau ore suplimentare, pentru ultimele doar în cazul în care au fost plătite dări.
  • în afară de cele 50 de puncte pe contributivitate, mai vine numărul de puncte pe stabilitate, care este noutate din lege.
  • dacă cumva are și perioade practicate după ce a ieșit la pensie și și-a făcut recalcularea, anii aceia nu se pun la stabilitate. Deci, trebuie să ia anii de când s-a angajat până când a ieșit la pensie. Să presupunem că are 39 de ani. Dar, aici, el poate să aibă și perioade asimilate pe care trebuie să le scadă. Se scad anii de facultate, se scade armata ca an, pentru că aceștia sunt ani necontributivi. Din cei 39 de ani, ar putea scădea vreo cinci şi rămâne cu 35. De la 35 de ani de muncă are 10 ani care se iau în seamă și are 6,25 puncte în plus.

„Deci, pensia va fi 81 înmulțit cu suma dintre 50 de puncte pe contributivitate plus cele 6,25 puncte adăugate în plus, de stabilitate. Rezultatul arată o pensie de 4.556 de lei. Pensia = 81 (Vpr) x (50+6,25) = 4.556 de lei”, a explicat Anton Hadăr.