Tocătorul este un element omniprezent în bucătăria oricărei bucătărese iscusite, dar puțini sunt conștienți că poate prezenta riscuri serioase pentru sănătate. Utilizat frecvent, tocătorul poate deveni o sursă de infecții și afecțiuni grave.

Citește și: Trucul folosit de cele mai iscusite gospodine care îți va salva mașina de spălat! Ai nevoie de un singur ingredient care se află în bucătăria ta

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Maria Ghiorghiu, o nouă premoniţie: „Trebuie să oprim ...

Irinel Columbeanu, Paşte „pe sărăcie” la azil. ...

Directorul Institutului de Cercetare Alimentară din România, Alexandru Cîrîc, a avertizat cu privire la aceste pericole ascunse în bucătăriile din România. Conform lui, culorile diferite ale tocătoarelor nu sunt alese la întâmplare.

„Aceste ustensile au început să fie chiar etichetate pe anumite sortimente sau de către anumiți producători puțin mai responsabili. Vedem în piață că găsim tocătoare de mai multe culori sau seturi de tocătoare de mai multe culori. Și ne întrebăm de ce să le luăm atât de colorate.

Să știți că lucrurile acestea pot fi, de fapt, o ținere sub control a contaminării. Știm că pe verde întotdeauna vom toca legume proaspete, știm că pe roșu vom avea întotdeauna carne proaspătă, știm că pe alb vom avea întotdeauna produsul gata de consum, așa cum îi spunem noi, precum o friptură. Și niciodată nu vom încurca tocătoarele”, a spus Alexandru Cîrîc, în emisiunea iThink cu Iusti Fudulu de la Antena 3 CNN.

„Microplasticul poate contamina. Însă descoperim, de fapt, că tot ce avem în jurul nostru este contaminat cu microplastice. Este un lucru pe care, în curând, va trebui să ni-l asumăm sub o formă sau alta. Nu de puține ori descoperim, în timp, că acel produs are efecte adverse. Și foarte ușor putem da exemplul îndulcitorilor. Aspartamul s-ar putea să aibă efecte cancerigene, sucraloza s-ar putea să aibă efecte teratogene sau mutagene, vedem că alți îndulcitori pot avea tot felul de efecte la care nu ne-am fi așteptat.

Am consumat timp de 10, 20 de ani, la fel se întâmplă și la partea de plasticuri. Este același lucru. Noi am consumat plasticul, am utilizat plasticul o perioadă foarte lungă de timp. Acum, de fapt, ne asumăm lucrurile pe care nu le-am studiat la timp”, a continuat directorul ICA.

„Din păcate, lemnul nu este în regulă pentru că este un material foarte poros care reține în interior. Pe de o parte, poate reține chiar încărcătură bacteriană, pe de altă parte reține, să spunem, bucăți foarte mici de aliment care vor facilita ulterior dezvoltarea bacteriană. De aceea, în industria alimentară, în industrie, în general, nu este acceptat lemnul.

Se folosește inox, se folosește Teflon sau suprafețe teflonate, sau material plastic. Se poate folosi sticla acolo unde nu există nici șoc termic, nici șoc mecanic în industrie, dacă mergem în orice fabrică serioasă sau la orice procesor serios, nu vom găsi sub nicio formă ustensile din lemn.

Însă recomand piatra. Blatul pe care îl avem în bucătărie, dacă este din piatră, poate fi folosit direct pentru tocare și tăiere. Sticla… este foarte greu să toci ceva pe o sticlă și să fii sigur că nu o spargi.

Și la ora actuală pot recomanda și suprafețele de material plastic pentru că preluarea de microplastic de pe o suprafață este destul de mică”, a concluzionat Alexandru Cîrîc.

Citește și: Pancove ardeleneşti, desertul de post din bucătăria românească care a înnebunit internetul. Iată rețeta pas cu pas