PICNIC în ANTICHITATE: Vechii greci foloseau GRĂTARE PORTABILE când mergeau la iarbă verde

Civilizaţia miceniană, care îi oferă lui Homer fundamentul pentru celebrele sale poeme, „Iliada” şi „Odiseea”, a cunoscut apogeul în Grecia spre sfârşitul Epocii Bronzului, începând cu 1700 î.Hr şi apoi s-a prăbuşit misterios în jurul anului 1200 î.Hr. Micenienii au lăsat în urma lor o serie de superbe palate dar şi morminte ticsite cu aur în situri arheologice precum Pylos sau Mycenae. În aceste situri arheologii au descoperit însă şi numeroase artefacte folosite în viaţa de zi cu zi, aşa cum sunt tăvi sau tigăi şi grătare realizate din argilă.

Până în prezent nu era cunoscut modul exact în care erau folosite aceste unelte de gătit, conform arheologului Julie Hruby de la Dartmouth College, care şi-a prezentat concluziile recent, cu ocazia conferinţei anuale a Institutului Arheologic american, desfăşurată la Chicago.

„Nu dispunem de niciun fel de reţetă (din acea perioadă), dar am descoperit nişte tăbliţe pe care sunt menţionate proviziile necesare pentru anumite ospeţe, aşa că ne-am făcut o idee despre ingredientele ce erau folosite. Iar în ceea ce priveşte înţelegerea modului în care găteau micenienii am apelat la un experiment folosind reproduceri după vasele de gătit descoperite”, a precizat ea.

Astfel, micenienii foloseau nişte tăvi sau tigăi ceramice rectangulare pentru a pregăti frigăruile souflaki. Oamenii de ştiinţă nu sunt siguri dacă aceste vase erau puse direct pe foc, sau în interiorul lor erau puşi cărbuni aprinşi, peste care erau suspendate frigăruile în genul sistemelor portabile de barbecue din prezent. De asemenea, tigăile de formă rotundă provenind din aceeaşi perioadă au o faţă netedă şi una acoperită cu mici găurele, iar arheologii nu au reuşit să identifice cu certitudine pe care dintre aceste părţi se puneau alimentele pentru a fi gătite.

Alte articole

Unde au voie românii să facă gratarele de 1 Mai. Amenzile pentru încălcarea legii sunt imense

Pentru a rezolva aceste vechi mistere culinare, Hruby şi specialistul în ceramică Connie Podleski, de la Oregon College of Art and Craft, au realizat nişte replici din argilă ale vaselor de gătit miceniene şi s-au pus pe experimentat, încercând să pregătească carne şi pâine.

Citeşte şi Adio, grătare în faţa blocului sau la pădure! Vezi ce riscă cei care încalcă Legea picnicului

Cei doi au descoperit că tăvile pentru souflaki erau prea groase pentru a se realiza transfer termic corespunzător dacă erau plasate direct peste un foc aprins, carnea rămânând mai mult crudă. În schimb, introducerea de cărbuni aprinşi în interiorul tăvilor reprezenta o metodă mult mai eficientă de a pregăti carnea. „Probabil că aceste tăvi erau nişte dispozitive portabile pentru gătit, în stilul grătarelor moderne şi erau folosite atunci când micenienii ieşeau la iarbă verde”, a explicat Hruby, scrie Agerpres.

În ceea ce priveşte tigăile rotunde folosite pentru a coace pâinea, cei doi au observat că aluatul se lipeşte mai uşor dacă este pus pe suprafaţa netedă a vasului. În schimb, pe cealaltă suprafaţă, numeroasele găuri acţionează ca un sistem antic neadeziv, asigurând o răspândire egală a uleiului de măsline pe întreaga suprafaţă a vasului