Pirotehnistul care a pus artificiile în clubul Colectiv, pus sub control judiciar UPDATE

Procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie i-au adus la cunoştinţă lui Marian Moise acuzaţiile care îi sunt aduse în cauza desprinsă din dosarul Colectiv. Marian Moise a fost citat să se prezinte abia miercuri la PICCJ întrucât, după incendiul din clubul Colectiv, a fost rănit, el având încă feşe pe mâini.

Marian Moise, care în 30 octombrie 2015 a fost trimis de firma Golden Ideas Fireworks Artists să pună artificiile în clubul Colectiv, la concertul trupei Goodbye to Gravity, a fost audiat aproximativ trei ore la PICCJ, el refuzând să spună ce acuzaţii îi sunt aduse şi dacă în cazul său a fost luată o măsură preventivă.

În dosarul Colectiv, trimis Judecătoriei Sectorului 4, cei trei patroni ai clubului Colectiv, patroana firmei de artificii şi unul dintre angajaţii acestei societăţi sunt acuzaţi de ucidere din culpă, în formă agravată, având ca urmare decesul mai multor persoane, vătămare corporală din culpă, în formă agravată şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă. În plus, patroana firmei de artificii este judecată şi pentru sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri.

Şi societăţile Colectiv Club SRL şi Golden Ideas Fireworks Artists SRL sunt judecate pentru ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă, în formă agravată.

Alte articole

Și liber, și cu daune morale. Câți bani va primi Piedone pentru zilele de închisoare din dosarul ”Colectiv”

Despăgubirile în dosarul ”Colectiv”, de peste 60 de milioane de euro, au fost plătite de statul român

Potrivit rechizitoriului obţinut de News.ro, patronii clubului Colectiv, George-Alin Anastasescu, Paul-Cătălin Gancea şi Costin Mincu sunt acuzaţi că „au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol pirotehnic (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului situat pe strada Tăbăcarilor nr. 7, sector 4, Bucureşti, în condiţiile amenajărilor interioare improprii unor astfel de activităţi, caracterizate prin existenţa unor materiale uşor inflamabile, montate cu încălcarea dispoziţiilor legale şi pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor şi pentru izolare fonică pe stâlpii de susţinere, pereţi şi tavan, spumă poliuretanică neignifugată), cu consecinţa producerii unui incendiu în seara zilei de 30.10.2015 şi morţii a 64 de persoane”.

Procurorii susţin că, în calitate de administratori ai clubului SC Colectiv Club SRL, cei trei „nu au asigurat în societate cadrul organizatoric şi mijloacele necesare securităţii şi sănătăţii în muncă, nu au luat măsuri pentru evacuarea personalului şi ale clienţilor prin asigurarea unui număr de căi de ieşire, suficient şi prevăzut de lege, marcate şi dotate corespunzător (…)  nu au stabilit clauze privind sănătatea şi securitatea în muncă cu prezentarea riscurilor specifice pentru securitatea şi sănătatea în muncă în cadrul clubului la încheierea contractului de prestări servicii dintre SC Colectiv Club SRL şi SC Digidream Multimedia SRL”.

Daniela Ioana Niţă, patroana firmei de artificii, este acuzată că „în calitate de administrator al S.C. Golden Ideas Fireworks Artists S.R.L., a procurat de la societatea Enigma Firework Limited din Bulgaria produse pirotehnice «fântână de scenă», neînsoţite de fişe tehnice, care, în conformitate cu instrucţiunile de utilizare redate în limba bulgară pe eticheta fiecărui produs, dar netraduse, trebuie utilizate numai în spaţiu deschis şi amplasate în poziţie verticală, pe un suport stabil şi plat, şi, în aceste condiţii, fără efectuarea vreunui minim instructaj privind modul de folosire al produselor pirotehnice şi fără un instructaj privind noul loc de muncă (incinta clubului Colectiv), i-a însărcinat pe pirotehniştii Moise Marian şi Zaharia Viorel să monteze şi să acţioneze la data de 30.10.2015 elementele pirotehnice într-un spaţiu închis, respectiv incinta clubului Colectiv, cunoscând faptul că la evenimentul organizat vor fi prezente numeroase persoane – cu consecinţa producerii unui incendiu în seara zilei de 30.10.2015 şi decesului a 64 persoane”.

Unul dintre angajaţii firmei de artificii, Viorel Zaharia, este judecat şi el pentru ucidere din culpă, în formă agravată, având ca urmare decesul mai multor persoane şi vătămare corporală din culpă.

La rândul său, Mihai Cristian Niţă este judecat pentru favorizarea făptuitorului, „constând în aceea că, ulterior producerii incendiului din data de 30.10.2015 în incinta clubului Colectiv, fiind director la S.C. Golden Ideas Fireworks Artists S.R.L, împreună cu Niţă Daniela Ioana şi Moise Adriana, administrator respectiv salariată la aceeaşi societate, au procedat la distrugerea şi sustragerea de documente ce constituie probe în cadrul procesul penal, pentru a împiedica sau îngreuna cercetările în cauză, precum şi cu scopul de a ajuta pe salariaţii Zaharia Viorel şi Moise Marian să nu fie traşi la răspundere penală”.

În urma incendiului din clubul Colectiv şi-au pierdut viaţa 64 de persoane, între care 27 în noaptea tragediei şi 37 ulterior, în spitale din Bucureşti şi din străinătate, printre aceştia fiind fotografi, artişti, olimpici şi studenţi străini.

Incendiul din 30 octombrie 2015 a izbucnit în timpul unui concert susţinut în clubul Colectiv de trupa rock bucureşteană Goodbye to Gravity, care îşi lansa albumul ”Mantras of War”. Solistul Andrei Găluţ este singurul membru al trupei care a supravieţuit tragediei.

“Spectacolul a debutat la ora 22.00, iar primele artificii au fost lansate concomitent cu prima melodie interpretată de artişti. Cea de-a doua tranşă de artificii a fost lansată la ora 22:31:59, la sfârşitul interpretării unei melodii. Particulele incandescente ale articolelor pirotehnice au depăşit cu mult limita scenei, lovind acelaşi stâlp din structura clubului, tapetat cu spumă poliuretanică, neignifugată, cofrată piramidal, situat în stânga scenei, precum şi persoanele aflate în primele rânduri, chiar dincolo de aliniamentul stâlpilor din beton. Datorită configuraţiei tavanului şi a dispunerii buretelui, temperatura la tavan a crescut, generând degajarea de materii volatile. În plan orizontal, procesul de ardere a avut o evoluţie radială şi pulsatorie, pornind dinspre zona focarului iniţial, determinată de configuraţia grinzilor de la tavan, pe care îl delimitau în caroiaje (casete/celule) care prezentau şi suprafeţe verticale, constituind acceleratorul incendiului”, au scris procurorii în actul de sesizare a instnaţei.

Izbucnirea incendiului şi mai ales dezvoltarea sa cu rapiditate la nivelul tavanului au surprins toate persoanele aflate în club. Solistul vocal al trupei rock a remarcat, folosind sistemul de sonorizare, izbucnirea unui incendiu. O singură persoană aflată în proximitatea scenei a aruncat cu lichidul dintr-o sticlă spre focul ce se dezvolta pe stâlp.

Din cauza aglomeraţiei, ieşirea din club s-a blocat, mulţi oameni au fost blocaţi la pământ între uşile duble şi primele rânduri de persoane, alte persoane aflate mai în spate fiind evacuate prin escaladarea celor căzuţi.

În dosarul Colectiv s-au constituit părţi civile 139 de persoane, 11 spitale şi cinci instituţii.  

CITEŞTE ŞI: Supravieţuitoare din Colectiv, acuzată că a furat banii din donaţii. Tedy: Prejudiciile de imagine vor fi atacate în instanţă