Piscinele celor bogaţi provoacă crize de apă în oraşele lumii

Piscinele celor bogaţi provoacă crize de apă în oraşele lumii. Studiul a folosit Cape Town din Africa de Sud ca studiu de caz şi a constatat că cei mai bogaţi oameni au folosit de 50 de ori mai multă apă decât cei mai săraci. Când criza de apă din Ziua Zero a lovit oraşul în 2018, după câţiva ani de secetă, cei mai săraci au rămas fără suficientă apă pentru nevoile lor de bază, au spus oamenii de ştiinţă.

Cape Town a fost departe de a fi singurul, au spus cercetătorii, cu probleme similare în multe oraşe din întreaga lume. Din 2000, peste 80 de oraşe mari s-au confruntat cu secetă extremă şi lipsă de apă, au spus ei, inclusiv Miami, Melbourne, Londra, Barcelona, São Paulo, Beijing, Bengaluru şi Harare, scrie The Guardian.

Cercetătorii au spus că se aşteaptă ca crizele de apă urbane să devină mai frecvente, cu peste 1 miliard de locuitori ai oraşului aşteptându-se să se confrunte cu deficit de apă în viitorul apropiat. În martie, un raport al Comisiei Globale pentru Economia Apei a concluzionat că lumea se confruntă cu o criză iminentă a apei, cererea fiind aşteptată să depăşească oferta cu 40% până în 2030.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Gheţarii din Himalaya ar putea să dispară până în 2100. Se topesc într-un ritm alert
Profesorul Hannah Cloke, de la Universitatea Reading, Marea Britanie, şi coautor al noului studiu, a declarat: „Schimbările climatice şi creşterea populaţiei înseamnă că apa devine o resursă mai preţioasă în oraşele mari, dar am arătat că inegalitatea socială este cea mai mare problemă pentru persoanele mai sărace care au acces la apă pentru nevoile lor zilnice. Proiecţiile noastre arată că această criză s-ar putea agrava pe măsură ce decalajul dintre bogaţi şi săraci se măreşte în multe părţi ale lumii. În cele din urmă, toată lumea va suferi consecinţele dacă nu dezvoltăm modalităţi mai echitabile de a împărţi apa în oraşe.”

Studiul, publicat în revista Nature Sustainability, a folosit date pentru a dezvolta un model de utilizare a apei în oraş, care să ţină cont de diferitele niveluri de venit. În Cape Town, a constatat că cel mai bogat grup – 14% din populaţia oraşului – a folosit 51% din apa consumată în oraş. În schimb, cel mai sărac grup – 62% din populaţie – a folosit doar 27% din apă. Cea mai mare parte a apei folosite în grupul cel mai bogat a fost pentru nevoi care nu erau de bază.

Prima eclipsă solară din 2023 e aproape. Cum ne poate schimba viața!

Modelul, care ar putea fi aplicat şi altor oraşe, a arătat că schimbările în utilizarea apei de către grupul cel mai bogat au avut un impact mai mare asupra disponibilităţii generale a apei decât modificările populaţiei sau secetele legate de criza climatică. Cercetătorii au mai spus că utilizarea sporită a forajelor private în perioadele de penurie de către cei mai bogaţi cetăţeni a epuizat substanţial resursele de apă subterană.

Oamenii de ştiinţă au spus că nerespectarea inegalităţii sociale într-o criză a apei a condus adesea la soluţii tehnocratice care reproduceau pur şi simplu modelele inegale şi nesustenabile de utilizare a apei care au contribuit în primul rând la criza apei.

Prof. Mariana Mazzucato, de la University College London, Marea Britanie, şi principalul autor al raportului de la Comisia Globală pentru Economia Ape , a declarat: „Avem nevoie de o abordare mult mai proactivă şi ambiţioasă a binelui comun. Trebuie să punem dreptatea şi echitatea în centrul acestui lucru, nu este doar o problemă tehnologică sau financiară.”

Noua analiză a citat concluzia unui raport din 2016 care spunea: „Pentru cea mai mare parte a lumii, era apei potabile ieftine şi abundente a trecut”.

Cloke şi colegii ei au adăugat: „Este timpul să cădem de acord cu privire la modul în care societatea ar trebui să împartă cea mai esenţială resursă naturală a vieţii”.