Plenul Curţii Constituţionale se reuneşte marţi, la cererea unor judecători

Judecătorul Curţii Constituţionale Acsinte Gaspar a declarat, joi, pentru „Gândul”, că nu a fost consultat privind erata publicată în Monitorul Oficial în 7 august şi că a cerut convocarea plenului Curţii „pentru a clarifia unele lucruri”.

Marţi, judecătorul CCR Ion Predescu declara că erata ar fi trebuit aprobată în prezenţa tuturor celor 9 judecători, pentru că altfel nu este legală.

Miercuri, judecătorul constituţional Tudorel Toader a declarat la România TV că a avut o discuţie cu preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, căruia i-a solicitat convocarea plenului.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Despre erata solicitată luni, 6 august, de către conducerea Curţii Constituţionale în sensul îndreptării deciziei publicate în Monitorul Oficial, judecătorul Toader a spus că a aflat din presă, la fel ca şi despre sesizarea Comisiei de la Veneţia. „Am aflat ca orice cititor”, a arătat judecătorul.

Alte articole

Echipa Bolojan atacă la CCR desemnarea lui Adrian Veștea drept premier. Precedentul „Ludovic Orban”

Nicușor Dan a sesizat CCR pe legea vânătorii. Președintele consideră că noua regulă poate bloca controlul instanțelor

Judecătorul Tudorel Toader a susţinut că l-a sunat pe judecătorul Ştefan Minea, care asigură permanenţa la conducerea Curţii, întrebându-l despre erată. Tudorel Toader a precizat că nu a fost „întrebat, consultat despre eroarea materială” sau despre sesizarea Comisiei de la Veneţia.

CCR a trimis luni seară o precizare către Guvern, prin care arăta că, dintr-o „eroare materială”, un paragraf care îi includea în listele electorale permanente pe toţi românii cu vârsta de peste 18 ani, cu drept de vot, inclusiv pe românii din străinătate, nu a fost introdus în decizia luată vineri. Hotărârea a apărut iniţial în Monitorul Oficial fără acest paragraf, însă marţi a fost republicată.

Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost sesizat luni cu privire la datele contradictorii pe care Curtea Constituţională le-a transmis Guvernului. Plângerea penală are ca obiect listele electorale pe care judecătorii CCR le-au solicitat Executivului şi confuzia care a urmat în urma informaţiilor Curţii.