Ponta: Aderarea la zona euro în 2019 este un obiectiv ambiţios, dar posibil

„Faţă de anul trecut am îndeplinit toate criteriile de convergenţă nominală, nu reală. Sunt foarte conştient de acest lucru, dincolo de creşterea economică, avem reducerea inflaţiei, avem datoria publică, avem deficitul bugetar, deci îndeplinim criteriile de convergenţă nominală, încă nu le îndeplinim pe cele reale, adică să avem într-adevăr o economie capabilă să reziste la competiţia din zona euro. Însă trebuie să ne stabilim un obiectiv foarte clar şi 2019 este un obiectiv ambiţios dar e un obiectiv posibil pentru că în 2019 va avea preşedinţia UE şi cred că e normal ca până atunci să fim în spaţiul euro şi aderarea noastră la spaţiul euro va reprezenta semnul cel mai clar că economia românească este competitivă şi că face faţă tuturor provocărilor care vor urma”, a afirmat premierul.

Ponta: România are două obiective majore pentru 2019: aderarea la zona euro şi integrarea Moldovei în UE

De asemenea, el a menţionat că neimpozitarea profitului reinvestit este deja adoptată şi va intra în vigoare, normele urmând să fie publicate în maximum două săptămâni, iar reducerea contribuţiei de asigurări sociale la angajatori cu până la cinci puncte procentual este primul proiect pe care Guvernul îl are pe ordinea de zi a discuţiilor cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială.

„Faptul că în luna aprilie am avut o depăşire a programului de încasări mă face să fiu optimist pentru că cei de la FMI spun că nu sunt de acord cu nicio măsură de reducere a fiscalităţii decât dacă avem încasări suplimentare, ori faptul că în luna aprilie, ca de altfel ca şi pe primele patru luni ale anului, avem venituri bugetare, în plus în mai va intra la buget şi taxa pe construcţiile speciale, înseamnă că avem nişte argumente”, a mai spus primul-ministru.

Alte articole

Victor Ponta acuză PSD că nu are curaj să iasă de la guvernare: „Parcă sunt corul robilor din Nabucco, ei plâng tot timpul. Păi eliberați-vă, rupeți lanțurile”

Victor Ponta condamnă lipsa de implicare a președintelui în crizele internaţionale: „Băsescu ne punea la treabă, Iohannis urmărea situaţia, Nicușor Dan e doar preocupat”

Obiectivul de adoptarea monedei unice europene în 2018 – 2019 nu este în afara realităţii, dar are nevoie de un consens politic puternic şi de evaluarea consecinţelor, în special a celor legate de alinierea preţurilor, susţine guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.

„Sprijinim orice obiectiv pe care factorul politic, într-o manieră consensualizată îl va stabili şi ne vom spune părerea dacă este realist sau nu. Despre 2018 – 2019 eu nu cred că este în afară de o anumită realitate, dar este bine, dacă ne ancorăm la acest obiectiv, să punem nişte termene intermediare, pentru că nu se va întâmpla aşa: la 1 ianuarie 2019 vine cineva cu bagheta şi gata, aţi intrat în zona euro. Trebuie să ştie oamenii despre ce este vorba”, a declarat, marţi, guvernatorul BNR, în cadrul unei conferinţe de presă.

Acesta a precizat că stabilirea obiectivului de adoptare a euro este o chestiune politică, şi nu depinde de BNR sau nu numai de BNR.

„Nu am nimic împotriva ţintelor ambiţioase, dimpotrivă, dacă ele sunt de natură să mobilizeze nu să descurajeze o ţară, un popor, sunt binevenite, dar exact din acest motiv, pentru că întărirea factorilor economici, financiari dar şi sociali politici este o treabă mai complicată, stabilirea obiectivului este, în esenţă, o ţintă politică”, a mai spus Isărescu.

În opinia sa, pentru a adopta euro, România are nevoie, pe lângă îndeplinirea criteriilor de convergenţă nominală, şi de apropierea nivelului de dezvoltare de cel din ţările membre ale zonei euro.

„Convergenţa reală se măsoară foarte complicat, nu este doar PIB pe locuitor ci şi repartizarea dezvoltării pe teritoriul ţării. Nu poţi intra în zona euro doar cu Bucureştiul, ci trebuie să intri cu toată ţara şi trebuie să evaluezi şi consecinţele. În clipa în care am intrat în zona euro se cam egalizează preţurile. Un bucureştean suportă mai bine o creştere a preţului la pâine, nici nu mănâncă prea multă pâine, dar la 100 de kilometri de Bucureşti se cam mănâncă pâine”, a mai spus guvernatorul BNR.