POSTUL PAŞTELUI 2014: Şase preparate de primăvară din verdeţuri de pădure

În varianta de post, se fierb doi-trei cartofi mijlocii în coajă. Se curăţa după ce s-au răcit şi se zdrobesc cu furculiţa ca pentru piure. Se adaugă drojdie cât o nucă, două-trei linguri de ulei, o ceşcuţă de apă caldă la temperatura mâinii şi făină cât pentru un aluat de chec. Se amestecă bine toate ingredientele şi se lasă câteva minute la dospit la căldură. Se presară făină deasupra şi când stratul fin de faină începe să se crape se pune restul de făină (un kilogram) şi verdeaţa tocată. Se frământă bine un aluat ca de pâine, se lăsă la dospit cam o jumătate de oră, timp în care ar trebui să îşi dubleze volumul, apoi se formează turtiţe aproximativ cât palma şi groase de un deget, se pun în tavă şi se dau la cuptor. Se pot unge cu ulei de măsline deasupra dacă vreţi să fie lucioase. Eu le prefer simple. Verdeaţa poate fi câte o legătură sau două de: usturoi verde, codiţe de ceapă verde, pătrunjel verde, mărar proaspăt, busuioc verde, oregano. Spanacul sau urzicile se pot pune în aluat după ce s-au spălat bine, s-au opărit şi tocat. Măsline fără sâmbure şi tocate mărunt pot fi adăugate în combinaţie cu orice altă verdeaţă.

Dacă nu ţinem post, în aluat punem şi două ouă mari iar în loc de apă caldă folosim lapte cald sau iaurt. Putem adăuga ulei sau 50 grame de unt pentru frăgezime. Iar în compoziţie, pe lângă verdeţuri putem adăuga felii mici şi subţiri de slănină rumenite în tigaie până devin crocante dar scurse bine de untură sau brânză sărată, cuburi de caşcaval, cuburi de carne sau peşte rumenit pe grătar şi tăiat mărunt. Chiflele pot fi unse pe deasupra cu un ou bătut înainte de a fi băgate la cuptor. În varianta dulce adăugăm în aluat trei-patru linguri de zahăr şi în loc de verdeaţă punem fulgi de ciocolată, fructe confiate mărunţite, fructe din dulceaţă scurse bine sau fructe uscate.

Alături de chifle putem asezona o salată de primăvară sau o mâncare de urzici sau spanac bogate în minerale. Urzicile cumpărate sau adunate de pe câmp se spală bine cu apă rece, se pun în oală, se toarnă apă fierbinte peste ele şi se lasă să dea un clocot. Zeama, pe cât posibil neîndulcită, este un excelent adjuvant în tratarea anemiei. Are un gust delicios dacă adăugăm puţină sare. Urzicile fierte, se toacă şi se pun în tigaie peste o ceapă călită. Se lasă să scadă şi când sunt gata, se opreşte focul se adaugă puţin hrean ras sau din conservă. În lipsa hreanului folosiţi usturoi pisat. Se pot servi simple, cu mămăliguţă sau ca garnitură la ciuperci, carne la grătar sau reci în tartine cu puţin caşcaval ras deasupra. Pentru un plus de gust şi aspect folosiţi alături de urzici leurda sau „grâuşorul”.

În unele zone i se spune grâuşor, în altele untişor sau salată de pădure. Este o plantă de pădure bogată în vitamine şi minerale care se culege înainte de înflorire. După înflorire planta este toxică. Salata de pădure se foloseşte în salatele verzi, în amestec cu urzici, se poate prepara şi singură ca urzica şi spanacul. Salata de pădure, opărită, tocată şi amestecată cu un pic de unt, sare şi piper  este o pastă excelentă pentru tartine sau în chifle. Se poate adăuga în pastă pentru un uşor gust picant şi o linguriţă de muştar.

Un alt preparat în care putem folosi urzica pentru un plus de gust şi savoare este borşul cu fasole. Se lasă o mână de fasole de seara până dimineaţa la umflat în apă. Se scurge apa, se pun boabele la fiert cu un praf de sare şi un vârf de cuţit de bicarbonat. Se mai schimbă apa de două ori până sunt fierte adăugându-se sare şi bicarbonat după fiecare schimbare. Separat călim o ceapă mică în puţin ulei pe care o adăugăm în borş. Punem morcov ras, păstârnac ras, zarzavat de borş de la borcan fie el fiert sau cu sare – roşie, ardei, pătrunjel. După primul clocot adăugăm o mână de orez şi când sunt fierte toate punem verdeaţa: urzicile opărite şi tocate, pătrunjelul verde, leuştean verde sau uscat, cimbru şi borşul, de preferat cel facut de casă. Evitaţi praful de borş pentru că este lipsit de gust plăcut şi este plin de aditivi alimentari.

Primăvara ne putem delecta cu orez cu urzici. Punem o lingură de ulei şi două de unt la topit, adăugăm o mână de tăiţei subţiri în amestecul încins şi amestecăm continuu să nu se prindă până când capătă o culoare maronie. Punem orezul şi mai amestecăm câteva minute până când bobul de orez este fierbinte. Adaugăm apă clocotită în proporţie de 3:1 şi lăsăm la foc mic să scadă. Când orezul s-a umflat şi apa a scăzut cât să se vadă orezul din vas adăugăm urzicile opărite şi tocate – cât mai multe, sare şi piper. Amestecăm şi mai lăsăm câteva minute să fiarbă urzicile şi să scadă toată apa. Poate fi servită ca o garnitură sau simplă ca o salată mare.

O altă plantă de pădure este leurda. Având o aromă puternică de usturoi se poate folosi în salate, tocată mărunt se presară peste tartine, mixată cu unt obţinem o cremă pentru tartine dar poate fi folosită şi în mâncare când o amestecăm cu urzicile şi spanacul. Un preparat uşor cu leurdă îl putem face din cartofi fierţi în coaja cu puţină sare, curăţaţi, tăiaţi cuburi peste care adăugăm o lingură de smântână şi leurda tăiată mărunt.
Primăvara, natura este darnică. Trebuie doar să ieşim la soare, să culegem ierburile de primăvară şi să ne folosim fantezia în a crea diverse mâncăruri aromate care să ne ajute să depăşim perioada asteniilor, anemiilor şi a lipsei de energie caracteristică trecerii de la frig la cald.

 

Sursa: Ziarul de Iaşi

Paştele se sărbătoreşte în 2014 pe data de 20 aprilie, însă până atunci creştinii ortodoxi ţin post.

Citeşte şi Postul Paştelui: Ce alimente alegi pentru a mânca sănătos

Totuşi, creştinii se pot bucura de două zile de dezlegări la peşte în Postul Paştelui.

Prima dezlegare la peşte are loc pe 25 martie, când în calendarul ortodox se menţionată Buna Vestire, precum şi pe 13 aprilie în Duminica Floriilor.

Citeşte şi POSTUL PAŞTELUI, cel mai ASPRU post din an. Tradiţii şi obiceiuri