Presa internaţională îl avertizează pe Klaus Iohannis: „Trebuie să-l înfrunte pe candidatul preferat de SUA la şefia NATO!”

Anunţul lui Klaus Iohannis privind candidatura la şefia NATO a făcut înconjurul lumii.  Preşedintele României susține că va consolida, întări și apăra NATO, iar sprijinul organizației pentru Ucraina va continua atât timp cât e nevoie, iar presa internaţională a notat intrarea în cursă a lui Klaus Iohannis cu avertismentele de rigoare şi platforma acestuia.

Iohannis a anunţat sprijină dezvoltarea rapidă a unei baze industriale de apărare în întreaga alianță și alocarea a 2% din PIB-ul statelor membre pentru cheltuielile de apărare. Iohannis a indicat și pericolul amenințărilor cibernetice, dar a subliniat și necesitatea de a consolida parteneriatul strategic dintre NATO-UE.

CTP îl compară pe Iohannis cu Firea după ce acesta și-a anunțat candidatura la șefia NATO: ”Tot atâtea șanse de câștig”

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Presa internațională a notat intrarea în cursă a președintelui român.

Alte articole

Rusia ar putea ataca NATO, avertisment dur al Suediei: „Un atac armat împotriva aliaţilor nu poate fi exclus”

Politico: NATO în alertă din cauza României! Alianța se teme de atacuri cu drone care ar putea viza proiectul Neptun Deep din Marea Neagră

„Iohannis a declarat că va concura pentru acest post (de Secretar General NATO, n.r.), susținând că statele est-europene au nevoie de o mai bună reprezentare în funcțiile de conducere euroatlantice”, menționează agenția Reuters.

Politico: „Iohannis se confruntă cu provocarea dificilă de a-l depăși pe premierul demisionar al Olandei, susținut de SUA”

„Iohannis a declarat că NATO trebuie să ajute Ucraina în lupta existențială cu Rusia atât timp cât va fi nevoie. O victorie a Rusiei în Ucraina ar crește foarte mult riscurile de securitate pentru România, care se învecinează cu Ucraina de-a lungul Mării Negre”, remarcă Radio Free Europe.

„Președintele României, Klaus Iohannis, și-a anunțat, marți, candidatura pentru a-i succeda lui Jens Stoltenberg la șefia NATO, promițând o reînnoire a perspectivei într-un moment crucial pentru alianță”, relatează, la rândul său, Radio Vocea Americii.

„Iohannis ar fi primul șef al NATO dintr-o țară care a făcut parte din blocul sovietic, dar se confruntă cu provocarea dificilă de a-l depăși pe Mark Rutte”, remarcă Politico în ediția sa online.

Statele Unite, Marea Britanie, Franța și Germania – cele mai puternice state din NATO – s-au pronunțat în sprijinul lui Rutte, prim-ministrul olandez demisionar.

Acesta este considerat drept un artizan al consensului, o calitate despre care susținătorii spun că ar putea fi pusă în valoare dacă Donald Trump, distant sau chiar ostil față de NATO, va recâștiga președinția SUA, subliniază Politico.

Decalogul lui Klaus Iohannis la NATO, publicat în Politico

Preşedintele Klaus Iohannis a prezentat, marţi, 10 puncte referitoare la viziunea sa pentru viitorul NATO, într-un editorial de opinie publicat de Politico, nu la mult timp după ce şeful statului şi-a anunţat candidatura pentru funcţia de secretar general al Alianţei Nord-Atlantice.

„Pentru a aborda seria largă de ameninţări şi provocări, NATO trebuie să fie echipată corespunzător. Scopul cheie al Alianţei este de a asigura apărarea colectivă a Aliaţilor prin îndeplinirea sarcinilor sale cheie de descurajare şi apărare, prevenire şi gestionare a situaţiilor, şi cooperare pentru securitate. Ca atare, prin dezvoltarea adaptării politice şi militare în desfăşurare, trebuie să facem NATO mai puternică”, scrie preşedintele, în articolul publicat marţi de Politico.

Klaus Iohannis despre importanța României în lupta NATO cu Rusia: „Țara noastră a dovedit că e un pilon de securitate”
„Pentru a obţine acest lucru, înaintez un decalog pentru NATO”, mai precizează şeful statului român:

„1. Accelerarea îndeplinirii celor trei sarcini cheie antemenţionate ale NATO prin consolidarea capabilităţilor de descurajare şi apărare în linie cu deciziile luate la Madrid şi Vilnius, intensificarea cooperării prin construirea unei agende mai ambiţioase în acest domeniu şi dezvoltarea eforturilor privind gestionarea crizelor în vederea promovării stabilităţii şi securităţii în „regiunile de interes strategic pentru alianţă.

2. Continuarea sprijinirii Ucrainei atât timp cât e nevoie, precum şi susţinerea parcursului său gradual de a deveni o ţară membră a NATO şi UE.

3. Îmbunătăţirea interoperabilităţii forţelor NATO şi dezvoltarea rapidă a unei baze industriale de apărare în întreaga alianţă, cu încurajarea industriei de apărare din Europa.

4. Încurajarea atingerii pe cât de rapid este posibil a obiectivului de a investi 2% din PIB în apărare de către toate statele membre şi alocarea a 20% din cheltuieli pentru achiziţii de echipamente militare majore.

5. Creşterea rezilienţei NATO şi a ţărilor membre în faţa atacurilor hibride şi cibernetice pentru protejarea infrastructurii critice.

6. Consolidarea parteneriatelor transatlantice prin intensificarea consultărilor şi a coordonării cu toate organismele relevante ale NATO.

7. Consolidarea parteneriatului strategic NATO-UE.

8. Accelerarea transformării digitale şi a investiţiilor în inovaţie având în vedere dezvoltarea tehnologiilor perturbatoare precum inteligenţa artificială.

9. Acordarea unei importanţe şi mai mari rolului NATO ca forum pentru consultări, coordonare şi pregătire în domeniul controlului de arme, dezarmării şi non-proliferării.

10. Evaluarea continuă a metodelor de lucru ale Alianţei şi asigurarea unei reprezentări geografice echilibrate în deliberări şi pregătirea deciziilor”.

Iohannis a anunţat, într-o declaraţie de presă susţinută marţi la Cotroceni, că a hotărât să intre în competiţie pentru funcţia de secretar general al NATO şi a argumentat că decizia are la bază performanţa României, experienţa acumulată pe parcursul celor două mandate de preşedinte al României, înţelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa, şi în special regiunea noastră, şi angajamentul său ferm faţă de valorile şi obiectivele fundamentale ale NATO.

Anunţul şefului statului vine la puţin timp după apariţia informaţiei potrivit căreia România a notificat aliaţii din NATO că intenţionează să-l propună pe Klaus Iohannis pentru funcţia de secretar-general al Alianţei şi în contextul în care premierul olandez demisionar Mark Rutte beneficiază de o puternică susţinerea pentru a-i urma lui Jens Stoltenberg la şefia Alianţei Nord-Atlantice.