„Comparând statisticile oficiale privind activitatea de tranzacţionare cu datele despre cererea şi oferta de locuinţe din piaţă, poate fi observată o aparentă contradicţie. Astfel, dacă volumul tranzacţiilor imobiliare încheiate la nivel naţional este mai mic decât în perioada similară a anului trecut, cererea pentru proprietăţi rezidenţiale de vânzare este mai ridicată decât în urmă cu 12 luni, în vreme ce oferta este, dimpotrivă, mai scăzută”, se arată în comunicatul imobiliare.ro, potrivit news.ro.

Citeşte şi Cele mai frumoase case din lume. Parcă sunt rupte din basme GALERIE FOTO

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

Cristian Socol, despre raportul Eurostat pentru România: „E ...

Prime Paşte 2024. Ce angajaţi primesc 3.000 de lei pe card ...

Această discrepanţă poate fi explicată prin faptul că între faza de căutare a unei locuinţe şi luarea unei decizii de achiziţie intervine o perioadă mai lungă de aşteptare, potrivit raportului.

„În al doilea trimestru din 2019, cererea de locuinţe (cumpărători care au interacţionat direct cu vânzătorii prin intermediul portalului Imobiliare.ro) a cunoscut o creştere anuală de 14% în cele şase oraşe mari. Credem că este o primă reacţie pozitivă a cererii la temperarea creşterii preţurilor. Clienţii sunt mai atenţi la produsul achiziţionat, îşi iau mai mult timp pentru informare şi amână decizia de achiziţie, deşi proiectele aflate aproape de finalizare sunt mai scumpe. Dacă vor să rămână într-un anumit buget, cumpărătorii ar trebui să aleagă proiecte care au ca termen de finalizare anul 2020 sau 2021”, a spus un director din cadrul Imobiliare.ro, Dorel Niţă.

După ce s-a situat la 1,6% în ultimul pătrar din 2018 şi, respectiv, la 0,8% în primele trei luni din 2019, în al doilea trimestru al acestui an ritmul de creştere a preţurilor cerute pentru proprietăţile rezidenţiale din România s-a înjumătăţit din nou, ajungând la 0,4%. Totodată, datele Imobiliare.ro arată că variaţia anuală a preţurilor s-a situat la +3,5% în T2 2019, în scădere de la +4,6% în cele trei luni anterioare.

„De menţionat este că nivelul actual al acestui indicator este cel mai scăzut din ultimii patru ani, adică din primul trimestru din 2015, când proprietăţile rezidenţiale erau cu doar 2,7% mai scumpe decât în perioada similară a anului anterior. Spre comparaţie, cea mai mare valoare a acestui indicator, anume +13,4%, a fost atinsă în T3 2016”, se arată în comunicat.

Tendinţa de temperare a ritmului scumpirilor este mai puternică în Bucureşti

Datele statistice relevă că tendinţa de temperare a ritmului scumpirilor este mai puternică în Bucureşti. Astfel, dacă aici apartamentele au consemnat o scădere de 0,8% faţă de trimestrul anterior, în restul ţării acestea s-au apreciat cu 1,4%.

„Casele şi vilele scoase la vânzare, însă, au cunoscut o scădere mai mare la nivel de Capitală (-1,6%) faţă de restul ţării (-0,6%). Comparativ cu perioada similară a anului trecut, apartamentele sunt mai scumpe cu 2% în Bucureşti şi, respectiv, cu 3,8% în ţară; casele şi vilele, pe de altă parte, sunt cu 2% mai ieftine în Capitală, dar cu 3,5% mai scumpe în rest”, se arată în comunicat.

Astfel, cu excepţia Bucureştiului, majoritatea marilor oraşe monitorizate constant de Imobiliare.ro au consemnat, trimestrul trecut, creşteri ale preţurilor apartamentelor – chiar dacă acestea nu au fost foarte mari.

„Cel mai important avans, în cuantum de 1,7%, a fost cel din Braşov (unde s-a ajuns la o sumă medie cerută de 1.120 de euro pe metru pătrat util), pe următoarele locuri situându-se Timişoara (+1,2%, până la 1.210 euro pe metru pătrat), Iaşi (+0,8%, până la 1.000 de euro pe metru pătrat), Cluj-Napoca (+0,7%, până la 1.570 de euro pe metru pătrat) şi Constanţa (+0,2%, până la 1.140 de euro pe metru pătrat)”, se arată în comunicat.

În Capitală, pe de altă parte, pretenţiile vânzătorilor au ajuns la o valoare medie de 1.310 euro pe metru pătrat.

Sfântu Gheorghe, cea mai mare scumpire

La fel ca în ultimele trei trimestre, în T2 2019 au existat câteva reşedinţe de judeţ unde pretenţiile vânzătorilor de apartamente s-au majorat sensibil mai mult decât la nivel naţional, dar şi decât în marile centre regionale.

„Pe primul loc în clasamentul naţional al scumpirilor se află, astfel, Sfântu Gheorghe, cu un avans de 8,9%, până la o medie de 760 de euro pe metru pătrat util. Capitala judeţului Covasna este urmată de Giurgiu, cu un plus de 6,3% în perioada analizată (până la 530 de euro pe metru pătrat), apoi de Slobozia (+5,7%, până la 700 de euro pe metru pătrat), Râmnicu Vâlcea (+4,9%, până la 860 de euro pe metru pătrat) şi Călăraşi (+3,7%, până la 700 de euro pe metru pătrat)”, se arată în comunicat.

Tot la nivelul reşedinţelor de judeţ ale ţării au avut loc şi câteva scăderi de preţ, însă acestea au fost destul de reduse per ansamblu. Cel mai mare declin a fost consemnat de apartamentele din Reşiţa, care s-au ieftinit cu 1,7% – fapt ce plasează oraşul, din nou, pe primul loc în clasamentul celor mai accesibile locuinţe, cu o medie de 500 de euro pe metru pătrat util.

Totodată, o scădere de preţ de 0,9% a avut loc în Craiova, unde apartamentele au ajuns la o medie de 1.080 de euro pe metru pătrat. De asemenea, pretenţiile proprietarilor s-au mai diminuat în Bucureşti, dar şi în Târgu-Jiu (-0,4%, până la 970 de euro pe metru pătrat), potrivit Imobiliare.ro.

„Această evoluţie a preţurilor a avut loc în contextul în care, faţă de perioada similară din 2018, volumul actual al cererii este, per ansamblu, cu 14% mai mare, iar tendinţa de creştere poate fi observată în toate marile centre regionale analizate. În patru din şase oraşe, avansul anual consemnat de acest indicator a fost de două cifre: cea mai mare diferenţă poate fi observată în Braşov (+25%), oraşul de la poalele Tâmpei fiind urmat de Bucureşti (+16%), Constanţa (+13%), Timişoara (+10%). În Cluj-Napoca şi Iaşi, pe de altă parte, au avut loc creşteri de sub 10%, mai exact +7% şi, respectiv, +6%”, se arată în comunicat.

În aceleaşi centre regionale poate fi observat un declin al ofertei faţă de perioada similară din 2018, aceasta fiind cu 7,3% mai mică decât în urmă cu 12 luni. Scăderi din acest punct de vedere au avut loc în cinci din şase oraşe, anume în Iaşi (-10,2%), Bucureşti (-10,1%), Cluj-Napoca (-6,3%), Braşov (-3,9%) şi, respectiv, Timişoara (-3%). Ca şi în ultimele

două trimestre, excepţia de la regulă este reprezentată de Constanţa, unde oferta de locuinţe este uşor mai mare decât în urmă cu 12 luni, respectiv cu 0,8%, potrivit raportului.