Alexandr Soljeniţîn, previziuni despre războiul din Ucraina. În această lucrare, publicată în 1973 în Occident, pentru că în URSS nu a fost permisă publicarea decât în 1990, vorbeşte, printre altele, şi despre un viitor conflict între Rusia şi Ucraina.

În 2014, după anexarea Crimeei de către Federaţia Rusă, un comentator rus din Statele Unite a adus în discuţie declarațiile lui Soljenițîn despre Ucraina din cartea publicată cu peste 40 de ani în urmă: „Toată vorbăraia despre un popor separat ucrainean ființând de prin secolul al IX-lea și posedând limbă proprie, ne-rusă, este un fals inventat recent”.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Ultima dorință a lui Celine Dion. Artista suferindă încă ...

Pas uriaș pentru medicina globală! A avut loc al doilea transplant ...

Același comentator reamintea și spusele lui Vladimir Putin, din 2008, la summitul NATO de la București: „Ucraina nu este nici măcar un stat. Parte a teritoriului ei este din Europa răsăriteană și cea mai mare parte a fost un cadou de la noi”.

Cu un an în urmă, în 2007, Vladimir Putin i-a acordat lui Soljenițîn care, la vremea aceea, avea 88 de ani, înalta distincție a Premiului de Stat, pe care acesta refuzase să o primească de la Gorbaciov și de la Boris Elțîn, pretextând că nu i-ar fi fost acordată de președintele în persoană, ci de un Comitet separat de Cultură. Putin nu a repetat greşeala predecestorilor săi, astfel că a mers personal la Soljenițîn acasă, cu un mare buchet de flori și cu multe camere de filmat după el, ca să-i înmâneze decoraţia.

Citeste si Geopolitician american, previziuni îngrijorătoare despre planurile Rusiei: „Harta topografică a spaţiului rusesc în Europa ne dă indicii despre ce urmăreşte Putin. Vor urma Moldova, Ţările Baltice, Polonia şi România”

Alexandr Soljeniţîn milita pentru reconciliere, şi nu pe acapararea teritoriilor pe principiul „Asta e a mea!”

„Mă doare să scriu aceste rânduri, deoarece Ucraina şi Rusia sunt contopite în sângele meu, în inima mea şi în gândurile mele. Dar experienţa vastă a contactelor amicale cu ucrainenii din lagăre mi-a arătat cât de multă ranchiună dureroasă au. Generaţia noastră nu va scăpa de a plăti pentru greşelile părinţilor noştri”, scria disidentul rus în Arhipelagul Gulag.

Prevăzând ascensiunea naționalismului și a pretențiilor teritoriale, Soljenițîn a deplâns faptul că era mult mai ușor „să bați din picior și să strigi ‘Asta e a mea!’” decât să cauți reconcilierea.

„Oricât de surprinzător ar fi, predicția învățăturii marxiste potrivit căreia naționalismul se estompează nu s-a adeverit. Dimpotrivă, într-o epocă a cercetării nucleare și a ciberneticii, el a înflorit, nu se știe de ce. Și vine timpul ca noi, fie că ne place sau nu, să rambursăm toate biletele la ordin de autodeterminare și independență; să o facem noi înșine, în loc să așteptăm să fim arși pe rug, înecați într-un râu sau decapitați. Trebuie să dovedim că suntem o națiune mare nu prin vastitatea teritoriului nostru sau prin numărul de popoare pe care le avem în grijă, ci prin măreția faptelor noastre”, scria Soljenițîn în opera sa de căpătâi.

Rusia ar trebui să se mulțumească cu „aratul a ceea ce ne va rămâne după ce se vor separă acele pământuri care nu vor dori să rămână alături de noi”. În cazul Ucrainei, Soljenițîn a prezis că „lucrurile vor deveni extrem de dureroase”. Părerea lui era că era necesar ca rușii „să înțeleagă gradul de tensiune” pe care îl simt ucrainenii.

Disidentul lui a arătat în cartea lui că, de-a lungul secolelor, s-a dovedit imposibilă rezolvarea diferenţelor dintre cele două popoare, ceea ce face necesar ca rușii „să dea dovadă de bun simţ”.

„Trebuie să le cedăm decizia: federaliști sau separatiști, oricare dintre ei va câștiga. A nu ceda ar fi o nebunie și o cruzime. Cu cât suntem mai îngăduitori, mai răbdători, mai coerenți acum, cu atât mai multe speranțe vor exista pentru a restabili unitatea în viitor”, mai spunea scriitorul.

Alexandr Soljeniţîn, previziuni despre războiul ruso-ucrainean: „O mare problemă va fi amestecul etnic din Ucraina”

Soljenițîn remarca, totodată, că o mare problemă va fi şi amestecul etnic din Ucraina, dat fiind faptul că, în diferite regiuni ale țării, existau proporții diferite între cei care se consideră ucraineni, cei care se consideră ruși și cei care nu se consideră nici una, nici alta.

„Poate că va fi necesar să se organizeze un referendum în fiecare regiune și apoi să se asigure un tratament preferențial și delicat pentru cei care vor dori să plece […]Nu întreagă Ucraina, în actualele granițe oficiale sovietice, este într-adevăr Ucraina. Unele regiuni … înclină în mod clar mai mult spre Rusia. În ceea ce privește Crimeea, decizia lui Hrușciov de a o preda Ucrainei a fost total arbitrară”, atrăgea atenţia disidentul.

Citeste si Strănepoata fostului lider sovietic Nikita Hruşciov, previziuni despre soarta războiului: „Putin e pregătit să folosească arme nucleare”

Soljenițîn era de părere că bunul simţ joacă un rol major în relaţiile dintre ucraineni şi ruşi. Era necesar ca şi ucrainenii să dea dovadă de bun simţ faţă de regiunile ucrainene în care populaţia era majoritar rusă.  Modul în care etnicii ucraineni i-au tratat pe etnicii ruși în cadrul acestor granițe în mare parte arbitrare ar „servi drept test”: „În timp ce cer dreptate pentru ei înșiși, cât de drepți vor fi ucrainenii față de rușii din Carpați?”.

În aprilie 1981, Soljenițîn a trimis o scrisoare la Toronto unde avea loc o conferinţă. În scrisoare aborda relațiile ruso-ucrainene: „Am afirmat în repetate rânduri și reiterez aici și acum că nimeni nu poate fi reținut prin forță, niciunul dintre antagoniști nu ar trebui să recurgă la constrângere față de cealaltă parte sau față de propria sa parte, poporul în ansamblu sau orice mică minoritate pe care o cuprinde, deoarece fiecare minoritate conține, la rândul ei, propria să minoritate”.

Disidentul rus milita pentru dreptul populaţiei locale de a-şi alege destinul

Soljenițîn a insistat asupra drepturilor localităților de a-și determina propriile destine, indiferent de ce doreşte un guvern sau altul: „În toate cazurile, opinia locală trebuie să fie identificată și pusă în aplicare. Prin urmare, toate problemele pot fi cu adevărat rezolvate doar de către populația locală.”

În 1990, în lucrarea „Reconstrucția Rusiei”, scriitorul a profețit pericolul reprezentat de amestecul etnic din Ucraina:

„A separa Ucraina astăzi înseamnă să tai milioane de familii și de oameni: există regiuni întregi cu o populație predominant rusă; câți oameni sunt care au dificultăți în a alege căreia dintre cele două naționalități îi aparțin; câți oameni sunt de origine mixtă; câte căsătorii mixte există?”, scria disidentul rus în „Reconstrucția Rusiei”.

Deși Soljenițîn se temea de consecințele unei Ucraine independente, el a respectat dreptul poporului ucrainean de a se separa.