„Muncitorii sezonieri reprezintă o minoritate printre emigranții români, dar în ultimele săptămâni au devenit foarte vizibili”, a spus sociologul Iulian Stănescu de la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) al Academiei Române.

În ciuda interdicțiilor de călătorie de pe continent, zeci de zboruri speciale au transportat de la începutul pandemiei mână de lucru din România pentru a salva recoltele de sparanghel și de căpșuni din Germania și Marea Britanie.

Alte Articole

Lacrimi de durere la priveghiul lui Costel Corduneanu. Un detaliu ...

Schimbare radicală în ceea ce priveşte ajutoarele sociale. ...

Doliu înainte de Paşte în Biserică, Părintele Ioachim, de ...

Un ultim exemplu al negocierilor: Viena încearcă să convingă Bucureștiul să stabilească o legătură feroviară pentru a facilita transportarea a mii de ajutoare la domiciliu pentru persoanele în vârstă care au nevoie de asistență medicală zi și noapte.
Această presiune naște sentimente ambivalente printre autoritățile din România. Pe de o parte este teama de a vedea muncitorii neprotejați (sau puțin protejați) în fața riscului contaminării, care pot aduce virusul înapoi acasă, și realitatea reprezentată de necesitatea economică a acestei migrări.

Citeşte şi: Ambasadorul României la Londra: Cel puţin 20 de zboruri cu români sezonieri vor sosi în Marea Britanie în următoarea perioadă

„Pentru decidenții români, indiferent de orientarea politică, a fost mai ușor să exporte forță de muncă decât să implementeze politici împotriva sărăciei, pentru care trebuie să cheltuie bani”, mai spune Iulian Stănescu.

„Cei mai mulți dintre ei sunt forță de muncă precară, pe care agricultura românească bazată pe producția cerealelor nu își permite să o angajeze”, spune sociologul.

Citeşte şi: Sute de oameni din Mureş au plecat cu autocarele în Slovenia pentru a munci în agricultură. Reacţia Prefecturii

Ca urmare, culesul fructelor și legumelor în Europa de Vest pentru trei luni le permite acestora să supraviețuiească pentru celelalte luni rămase.

Potrivit mai multor site-uri care recrutează pentru Germania, muncitorii sezonieri sunt plătiți cu 9.35 de euro pe oră, care poate însemna 1.300 de euro pe lună, în timp ce salariul mediu net în România este de 660 de euro pe lună.

Citeşte şi: Zborurile cu sezonieri români spre Germania continuă pe perioada stării de urgenţă

Sergiu Marian, șeful companiei Christian Salletmaier, care recrutează îngrijitori, spune că se așteaptă ca numărul candidaților care vor vrea să plece va crește.

„Munca este grea, dar oamenii sunt foarte bucuroși. Cineva care nu are calificare nu ar putea câștiga 100 de euro pe zi în România”, a explicat Vasile Tiplea, un fost muncitor sezonier în Germania, la Radio France Internationale.

AFP relatează inclusiv despre cazurile apărute în timp în mass media și care evocă abuzuri ale angajatorilor fără scrupule, dar și despre întrebarea cu privire la posibilitatea ca sezonierii să se infecteze cu coronavirus. În acest context, au apărut critici la adresa guvernului liberal pentru că permite românilor să fie „tratați ca niște sclavi pe plantații”, mai scrie AFP.

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, le-a atras atenţia românilor care pleacă la muncă în străinătate să fie foarte atenţi când încheie contractele de muncă, deoarece MAE poate verifica dacă aceste contracte sunt respectate.

„Fiecare cetăţean român este liber să plece la muncă dacă doreşte, dar ministerul de Externe solicită acestor cetăţeni să fie extrem de atenţi atunci când îşi încheie contractele, pentru că noi, în străinătate, prin misiunile noastre diplomatice, avem competenţa şi atribuţia de a ne ocupa să vedem că aceste contracte sunt respectate. Ca să putem fi eficienţi în a ne asigura că prevederile contractelor sunt respectate în străinătate, ele trebuie să fie bine încheiate în ţară. Dar aceasta nu mai este competenţa Ministerului Afacerilor Externe, ci Ministerului Muncii”, a declarat, joi, Bogdan Aurescu, la Iaşi.

Întrebat despre situaţia românilor din Germania, Aurescu a precizat că MAE deţine numărul celor infectaţi cu COVID-19, existând o evidenţă „pe fiecare situaţie în parte”, cifre pe care le-a comunicat „de fiecare dată”.

„Întotdeauna ţinem legătura prin intermediul ambasadelor şi consulatelor cu toţi românii care le contactează pentru asistenţă. Din păcate, nu sunt foarte multe situaţii în care aceşti cetăţeni români solicită efectiv asistenţă. Cu toate astea, ambasada şi consulatele se autosesizează ori de câte ori apare o informaţie de acest gen, acţionează atât pe lângă fermele în cauză, asociaţiile şi pe lângă autorităţile locale şi centrale din Germania”, a mai spus Aurescu.