Procesul lui Breivik continuă. Procuorii cer detalii despre organizaţia „Cavalerilor Templieri”

„Nu vreau să mă exprim cu privire la acest subiect”, a repetat Breivik de mai multe ori, ca răspuns la întrebările insistente ale procurorului Inga Bejer Engh.

În manifestul său de 1.500 de pagini difuzat în ziua atacurilor, extremistul de dreapta în vârstă de 33 de ani a declarat că este membru al unei reţele de militanţi naţionalişti, Cavalerii Templieri, pe care ar fi fondat-o împreună cu alte trei persoane la Londra în 2002.

Poliţia norvegiană nu a reuşit să dovedească existenţa acestei reţele.

Miercuri, în faţa tribunalului din Oslo, Breivik s-a limitat să explice că a intrat „accidental” în legătură, pe Internet, cu o persoană din străinătate în 2001, un contact care ar fi fost declanşator pentru înfiinţarea Cavalerilor Templieri.

Alte articole

Se caută români care să lucreze în Norvegia. Nu este nevoie de experiență, iar salariile ajung la 3.000 de euro pe lună

Orașul din Norvegia unde înmormântările și nașterile sunt interzise. Regulile neobișnuite ale celor 2.000 de locuitori

El a confirmat, de asemenea, că a mers în Liberia pentru a se întâlni cu un militant naţionalist sârb, refuzând să ofere numele acestuia şi motivele întâlnirii, evocând doar un proces de selecţie.

„Nu vreau să furnizez informaţii care ar putea să conducă la alte arestări”, a declarat el.

Ca şi în celelalte două zile de proces, Breivik a intrat în sala numărul 250 a Tribunalului din Oslo salutând prin întinderea braţului drept cu pumnul strâns, un salut extremist care reprezintă, în opinia sa, „forţa, onoarea şi contestarea tiranilor marxişti din Europa”.

Marţi, timp de 75 de minute, dureroase pentru supravieţuitori şi familiile celor 77 de victime care au fost nevoiţi să îl asculte, acuzatul a citit o declaraţie în care a încercat să îşi explice gestul „incredibil de atroce, dar necesar”, precizând că, dacă ar fi cazul, l-ar repeta.

„Atacurile de la 22 iulie au fost atacuri preventive destinate protejării populaţiei autohtone a Norvegiei, a norvegienilor puri, a culturii noastre. Nu pot, ca atare, să îmi recunosc vinovăţia”, a declarat Breivik, în cadrul unei intervenţii de peste o oră, deşi Curtea îi acordase 30 de minute, pentru a evita un discurs de propagandă. El şi-a încheiat intervenţia cerând să fie achitat.