Ministerul educației și-a propus să regândească sistemul de învăţământ. Programa școlară va fi reformată, urmând să fie inspirată din modele performanțe din alte țări.
Daniel David a semnat ordinul de ministru privind înființarea Programului Național pentru pilotarea sistemică a planurilor-cadru în învățământul liceal de stat, particular și confesional. Versiunea aprobată a fost supusă unui lung proces de consultare și dezbateri.
Mai exact, varianta finală va conține schimbări importante față de structura actuală. Noua structura va pune accent pe profilul și specializarea aleasă de elev și va readuce în plan central cultură națională. Astfel, s-a luat decizia de a reintroduce gramatica, istoria și geografia României ca materii-cheie.
Pentru a îndeplinii cele opt competențe-cheie prevăzute de sistem, noua structura va oferi un echilibru mai bun între materiile studiate.
Pe lângă modificările noi introduse la liceu, școlile vor trebui să ofere un set de discipline relevante, iar deciziile privind organizarea ofertei educaționale vor fi lăsate, într-o măsură mai mare, la nivelul fiecărei unități de învățământ și al elevului.
Daniel David a subliniat că înțelege nevoia unor profesori de a-și aloca mai multe ore pentru materiile proprii, dar acesta explică importanța echilibrului pentru formarea celor opt competențe-cheie
Totodată, ministrul educației declară că cei care își doresc mai multă diversitate în conținutul predat la liceu au ocazia să pună în practică acest plan. Odată cu semnarea ordinului care instituie Programul Național pentru pilotarea sistematică a planurilor-cadru în învățământul liceal, școlile pot adopta o varianta flexibilă, care le oferă oportunitatea de a personaliza nivelul fiecărei unități de învăţământ.
„Varianta permite printre altele:
1. Flexibilitate și autonomie curriculară mai mari: prin alocarea unui segment consistent curriculumului CDEOȘ (până la 2000 ore/arie curriculară pe ciclu), planul-cadru alternativ permite o autonomie reală a școlii și elevului în definirea, în parteneriat autentic, a parcursului educațional. Unitățile de învăţământ pot construi oferte proprii relevante, în baza unor analize de nevoi, resurse și oportunități locale.
2. Personalizarea și diferențierea parcursului educational: modelul propune o abordare centrată pe elev și pe traseul său de dezvoltare, permițând configurarea unor rute de învățare flexibile, adaptate fiecărei filiere, profil, calificări sau domeniu vocațional sau profesional.
3. Conectarea școlii la partenerii externi: prin dezvoltarea segmentului CDEOȘ, planul-cadru alternativ deschide școala către comunitate, instituții, operatori economici, ONG-uri și autorități locale, cu scopul de a integra în actul educațional activități de voluntariat, internship-uri, proiecte comunitare, ateliere de practică sau activități aplicate”, transmite ministrul educației.
Ministrul educației este foarte optimist în ceea ce privește adoptarea măsurilor noi, susținând că aceștia sunt primii pași în dezvoltarea învățământului la nivel liceal. Următoarea etapă presupune elaborarea unor noi programe.
Pentru a avansa în această direcție, s-au format grupuri mixte alcătuite din profesori din preuniversitar, universitar și specialiști ai Academiei Române, care vor lucra împreună pentru a pune bazele unor programe mai clare, mai relevante și mai aerisite, adaptate realității.
Inspirația vine din modelele sistemelor de învăţământ din afară.
„Până la 25% din timpul alocat unei discipline va trebui folosit pentru consolidare, activități remediale și de utilizare a competențelor în viața cotidiană. Anticipez finalizarea lor în luna noiembrie 2025”, a declarat Daniel David.
Manualele vor fi regândite în baza noilor reforme, urmând să existe un echilibru între metodele tradiționale și cele moderne (resurse digitale, inclusiv conținut online sau gaming). Ministrul educației își propune ca licitația pentru noile manuale să fie lansată în decembrie 2025.
Un alt pas foarte important îl reprezintă formarea continuă a profesorilor pentru a preda conform noilor programe. Această etapă va începe în 2026.
„Prima generație (clasa a IX-a) va beneficia de această reformă educațională din anul școlar 2026 – 2027, urmând apoi să se introducă gradual la nivel liceal în următorii ani. Ne așteptăm la rezultate educaționale semnificativ mai bune, naționale și internaționale, care să se reflecte în performanță/progres/reducerea analfabetismului funcțional și a abandonului școlar, nu mai târziu de 5 ani!”, afirmă ministrul educației, Daniel David.