Propunerea făcută de echipa de cercetare a Institutului de Științe ale Educației. Banii economisiți prin regândirea burselor, reinvestiți tot în sistemul educațional

Analiza semnată de cercetătorii Institutului de Științe ale Educației (IȘE) arată că reintroducerea bursei de reziliență este necesară. Recent, aceasta a fost eliminată ca urmare a măsurilor adoptate de Guvernul Bolojan. În cazul în care bursa de reziliență nu va fi păstrată, se recomandă înlocuirea ei cu forme alternative de sprijin a elevilor care provin din medii vulnerabile. Printre acestea se numără voucherele educaționale, iar „fondurile economisite prin recalibrarea sistemului de burse să fie reinvestite tot în educație ‒ de exemplu, în programe complementare de sprijin pentru elevi, dezvoltarea resurselor umane sau modernizarea infrastructurii școlare”, se menționează într-un document consultat de Edupedu, pe care ministrul Educației a refuzat să îl publice.

Citește și: Admitere la liceu 2025. Topul liceelor pe țară și mediile cu care s-a intrat

Răspunsul referitor la burse oferit de Institutul de Științe ale Educației în analiza făcută privind măsurile din educație luate de Guvernul Bolojan, ascuns până acum de Ministerul Educației, depășește 6 pagini, dintre care doar una doar de bibliografie.

Capitolul destinat burselor începe astfel: „În absența unei metodologii detaliate privind acordarea celor trei tipuri de burse prevăzute de noua legislație, formularea unor ipoteze solide cu privire la impactul potențial al măsurilor fiscal-bugetare actuale rămâne limitată”, se menționează la finalul primului paragraf referitor la burse.

Alte articole

Exmatricularea elevilor, reintrodusă în proiectele legilor Educației. Poate deveni posibilă doar în anumite condiții

Mai exact, răsunsul IȘE este structurat astfel:

• Context național și date recente
• Bursele pentru elevi și echitatea în educație
• Recompensele financiare și performanța școlară
• Considerații preliminare asupra noilor măsuri privind bursele școlare
• Bibliografie

Analiza IȘE, cenzurată de ministrul Educației, sub pretextul că un răspuns pentru presă are nevoie de peer-review și de un rezumat extins în limba engleză  arată că banii economisiți prin regândirea burselor ar trebui să fie reinvestiți tot în sistemul educațional:

„Având în vedere concluziile studiului IȘE, alături de nivelul redus al finanțării educației la nivel național și de alte argumente dezvoltate în secțiunile următoare, regândirea sistemului de burse școlare poate părea justificată; însă, pentru ca această inițiativă să beneficieze de susținere deplină și să își păstreze orientarea spre calitate și echitate, ar fi dezirabil ca, în măsura în care situația economică o permite, fondurile economisite prin recalibrarea sistemului de burse să fie reinvestite tot în educație ‒ de exemplu, în programe complementare de sprijin pentru elevi, dezvoltarea resurselor umane sau modernizarea infrastructurii școlare”, se menționează în analiză.

Eliminarea bursei de reziliență scoate în față nedreptăți

Cât despre eliminarea bursei de reziliență, analiza arată că această măsură „poate ridica unele semne de întrebare, întrucât introducerea acesteia urmărea reducerea decalajelor educaționale prin sprijinirea elevilor care reușeau să-și mențină rezultatele școlare la un nivel relativ bun, dar care nu se calificau pentru bursele de merit. Astfel, pot crește inegalitățile, se pot accentua decalajele educaționale și se pot reactiva inechitățile care fuseseră recunoscute oficial și corectate parțial. Elevii din medii defavorizate sau cu traiectorii educaționale discontinue sunt cei mai expuși acestor măsuri; o parte dintre ei vor pierde efectul cumulării cu bursa socială (bursa de reziliență putea fi cumulată cu bursa socială, ajungând la 600 lei/lună – un sprijin semnificativ pentru elevii din medii defavorizate). Eliminarea bursei de reziliență reduce la jumătate sprijinul financiar lunar pe care îl primeau o parte dintre elevii vulnerabili. Pentru acești elevi, această reducere poate însemna imposibilitatea de a acoperi costuri esențiale (alimente, îmbrăcăminte, transport, rechizite).

În absența unui mecanism alternativ care să preia funcția compensatorie intenționată prin bursa de reziliență, există riscul ca sprijinul financiar să se concentreze exclusiv în zona performanței de top și a vulnerabilității sociale severe, lăsând fără susținere elevii aflați pe traiectorii de recuperare și progres educațional în condiții dificile”, se mai menționează în document.

Legat de eficiența burselor pentru a-i motiva pe elevi să învețe, IȘE citează diferite studii, rezultatele sugerând faptul că „eficiența burselor ca instrument motivațional depinde în mare măsură de tipul de motivație pe care îl activează și de modul în care sunt concepute și comunicate” și afirmă din nou că „în absența unei metodologii oficiale publicate, nu putem realiza o analiză aprofundată a impactului noilor măsuri asupra calității educației”.

La finalul documentului apar sugestii referitoare la noua metodologie de acordare a burselor, care urmează să fie elaborată pentru anul școlar 2025-2026, printre care reintroducerea bursei de reziliență sau a unor „măsuri alternative, precum vouchere educaționale sau acces gratuit la resurse suplimentare”, stabilirea și comunicarea clară și previzibilă a criteriilor de acordare și a calendarului burselor.

Citește și: Ce spune ministrul Educației, Daniel David, despre titularizare: „Trebuie să vedem câți au luat nota peste șapte, câte posturi vor fi acoperite”