Raport OCDE: Munca la negru rămâne o problemă majoră în România. Deși a înregistrat progrese importante pe plan economic, țara noastră și-a încetinit ritmul de apropiere de țările dezvoltate din punct de vedere al nivelului de trai

Potrivit raportului, nivelul ridicat al muncii la negru are drept consecință dificultăți majore în colectarea taxelor la bugetul de stat. În plus, creează concurență neloială între firme și limitează accesul angajaților la protecție socială. OCDE atrage atenția asupra faptului că acest fenomen este mai pronunțat în România decât în multe alte economii europene.

Cum funcționează salariile date „în mână”

Una dintre cele mai răspândite forme ale economiei informale este plata salariilor „în mână”. În această situație, angajatul primește oficial un salariu mai mic, de cele mai multe ori salariul minim. Doar acesta este trecut în documentele contabile, în timp ce diferența până la salariul real, care a fost negoicat la angajare, este plătită „în mână”.

Citeste si Scăderi îngrijorătoare pe piaţa imobiliară. În Bucureşti, numărul tranzacţiilor cu apartamente a scăzut cu aproape o cincime faţă de aceeaşi perioadă a lui 2025

Raportul OCDE arată că astfel de practici apar mai des în economiile unde taxele impuse de stat asupra angajatorilor unt mari, iar controalele fiscale sunt insuficiente. În România, fenomenul este alimentat și de diferența mare dintre costul total al muncii pentru angajator și venitul net primit de angajat.

Alte articole

Mâna dreaptă a lui Isărescu, veşti bune şi atenţionări de la BNR. Leonardo Badea: „Apartenența la „clubul țărilor dezvoltate” oferă României instrumentele necesare pentru a depăşi modelul de creştere bazat pe avantaje competitive tranzitorii”

Salariile românilor, în pericol. Avertisment dur după raportul OCDE pentru Guvernul Bolojan

În plus, o parte din veniturile lucrătorilor sunt subraportate, ceea ce afectează atât colectarea taxelor, cât și funcționarea corectă a pieței muncii.

Domeniile cele mai afectate de munca la negru

Raportul OCDE mai arată că munca nedeclarată este mai frecventă în anumite sectoare ale economiei, precum agricultura, construcțiile sau serviciile prestate ocazional, scrie Digi24

Fenomenul este întâlnit mai ales în mediul rural, unde agricultura de subzistență și afacerile de familie sunt încă răspândite. În aceste cazuri, multe activități economice nu sunt înregistrate oficial.

Raportul arată că locurile de muncă din economia informală sunt, în general, slab plătite și oferă condiții de muncă mai precare, ceea ce limitează oportunitățile de dezvoltare profesională ale lucrătorilor.

Raportul integral poate fi consultat AICI

Riscurile pentru angajați și pentru economie

Chiar dacă o mare parte a angajaților din România nu sunt deranjați să primească banii „în mână”, fiind mai deloc intreresați de latura ilegală a acestei practici, ei, bine, practica vine la pachet cu riscuri importante. Veniturile nedeclarate nu sunt luate în calcul la stabilirea pensiei sau a altor drepturi sociale, iar în cazul unui conflict de muncă angajații pot avea dificultăți în a demonstra veniturile reale.

Munca nedeclarată afectează și mediul de afaceri. Companiile care plătesc salarii la negru au costuri mai mici și pot concura neloial cu firmele care respectă legislația.

În același timp, economia informală reduce veniturile statului din taxe și contribuții sociale, limitând resursele disponibile pentru finanțarea serviciilor publice, precum sănătatea, educația sau pensiile.

Recomandările OCDE pentru diminuarea fenomenului muncii la negru

Pentru a reduce munca nedeclarată, OCDE recomandă modernizarea și digitalizarea administrației fiscale, dezvoltarea unor sisteme de control bazate pe analize de risc și întărirea capacității instituțiilor de a detecta și sancționa munca la negru.

Citeste si Scad ratele la credite! Cu cât vor plăti mai puțin românii care au credite ipotecare și de nevoi personale

De asemenea, raportul subliniază că politicile publice ar trebui să încurajeze trecerea lucrătorilor din economia informală în cea formală, inclusiv prin facilitarea accesului la locuri de muncă declarate și reducerea barierelor administrative.

„Îmbunătățirea colectării taxelor și reducerea economiei informale sunt esențiale pentru consolidarea finanțelor publice și pentru funcționarea eficientă a pieței muncii”, se arată în raportul OCDE dedicat României.

România și-a încetinit ritmul de apropiere de statele dezvoltate din punct de vedere al nivelului de trai

Evaluarea OCDE mai arată că România a înregistrat progrese importante în ultimele două decenii, dar avertizează că ritmul de apropiere de nivelul de trai din statele dezvoltate începe să încetinească.

„România a înregistrat una dintre cele mai rapide rate de creștere a PIB-ului în comparație cu membrii OCDE pe parcursul ultimelor două decenii, ceea ce a dus la o puternică convergență a venitului pe cap de locuitor față de media OCDE – de la 43% din media OCDE în 2004 la 71% în 2024”, se arată în raport.

Totuși, economia a intrat într-o perioadă de încetinire. După o creștere economică de 2,3% în 2023, avansul PIB s-a redus la 0,9% în 2024, iar estimările indică un ritm de aproximativ 0,7% în 2025. Evoluția este influențată atât de slăbirea cererii externe, cât și de măsurile interne de reformă fiscală.