Raportul Comisiei de Control a SRI: În România s-a legiferat prin hotărâri CSAT. Anchetă pentru banii cheltuiţi pe interceptări

Un raport parţial al Comisiei parlamentare arată că în perioada 2005-2016 au fost emise peste 311.000 de mandate de supraveghere, peste 6 milioane de cetăţeni fiind interceptaţi. Din acest număr de mandate, peste 100 ar conţine nume de parlamentari din legislatura 2012-2016 şi majoritatea membrilor Guvernului de atunci.

Membrii comisiei mai spun că există posibilitatea ca şi membri ai Consiliului Suprem de Apărare a Ţării să fi avut mandate prin care „li s-au restrâns drepturile şi libertăţile cetăţeneşti”, existând o corespondenţă care să arate acest lucru.

Comisia propune modificarea legislaţiei astfel încât să fie identificaţi cei care au fost interceptaţi şi să fie notificaţi la cel mult doi ani de la expirarea mandatelor de securitate naţională sau de supraveghere tehnică, iar cei care nu respectă această obligaţie de notificare, să fie sancţionaţi.

În raportul Comisiei se reproşează faptul că mandatele de securitate naţională au fost solicitate şi obţinute pentru contracararea riscurilor şi ameninţărilor, fără însă a avea certitudinea că persoana respectivă a comis infracţiuni, mandatul fiind cerut doar pentru că exista posibilitatea producerii unei infracţiuni.

Alte articole

Călin Georgescu cere desecretizarea ședinței CSAT și a ședinței informale a CCR dinaintea anulării alegerilor prezidențiale din 2024: „Anularea a fost un act premeditat. Ce au stabilit într-o oră nu pot avea dovezi într-un an de zile”

Raportul CSAT privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024 a fost prezentat în Parlament: „A fost o imixtiune a unor actori statali și non-statali”

„Informaţiile obţinute de către SRI prin mandate de securitate naţională erau transmise, în baza protocolului de cooperare, către Parchetul General şi către strcturile aflate în subordine (DNA, DIICOT, structuri teritoriale) şi reprezentau fundamentul constituirii echipelor comune/miste care să cotnribuie la strângerea de probe, ajungând astfel ca informaţiile obţinute prin mandate de securitate naţională să fie folosite în dosare de urmărire penală”, scrie în raport.

Membrii Comisiei parlamentare vor o anchetă pentru a stabili suma cheltuită şi modul în care s-a cheltuit pentru punerea în aplicare a acestor mandate. Ei arată că nu s-a putut stabili costul exact, iar legea nu menţionează instituţiile care trebuie să suporte cheltuielile de supraveghere şi deşi SRI ar trebui să le suporte, în multe cazuri instituţia punea în executare mandate de supraveghere şi pentru alte instituţii.

„Întrucât SRI a prestat o activitate pentru alte instituţii şi a suportat costurile din bugetul propriu fără a solicita restituirea cheltuielilor de la beneficiar, se pune întrebarea dacă sumele de bani au fost cheltuite pentru scopul pentru care au fost alocate. Aşadar, pe lângă intruziunea în viaţa privată, în multe cazuri neconstituţională, cetăţenii români au fost nevoiţi să achite şi notele de plată după ce li s-au restrâns exerciţiunil drepturilor, autorităţile de control neputând face o analiză concretă eficienţă-cost”, se arată în raportul Comisiei.

„În România s-a legiferat prin hotărâri CSAT. În perioada anului 2004, restrângerea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor (în ce priveşte mandatele de securitate naţională), s-a realizat fără temei legal, efectuându-se doar în conformitate cu Hotărârea CSAT nr 0034/2004, act administrativ.

Menţionăm că prin Hotărârea CSAT a fost reglementată procedura de obţinere a mandatelor de securitate naţională până la intrarea în vigoare a Legii 535/2004, producând efecte juridice pe o perioadă de aproximativ un an, deşi se cunoştea faptul că modificarea unor acte normative care vizează restrângerea unor drepturi şi libertăţi se face numai printr-o lege organică şi nu prin hotărări CSAT”.

Raportul Comisiei SRI