Rectorul UBB, critici dure la adresa Guvernului, după introducerea noilor ocupații de numerolog și astrolog: „Mă, oamenilor, înţelegeţi că ceea ce faceţi este halucinant?”

Rectorul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj Napoca, Daniel David, a criticat dur decizia Ministerului Muncii de a legifera drept ocupații numerologia și astrologia, hotătâre pe care o consideră „halucinantă”.

Citește și: România nu mai este prezentă în clasamentul internațional Shanghai! Universitatea Babeș-Bolyai iese din topul 1.000 global al universităților

Rectorul UBB, critici dure după legiferarea ocupațiilor de numerolog și astrolog

Daniel David precizează că, în acest context, nu trebuie să mire nici rezultatele testelor PISA şi nici gândul la comunism sau polarizarea socială.

„Suntem într-un moment foarte periculos, în care Ministerul Muncii pune pe piaţă tot felul de ocupaţii care vin din zona obscurantismului. Asociaţia Psihologilor a ieşit şi a spus, eu am spus. Nu a fost uşor, că reacţiile au fost, vă daţi seama, pe măsură din partea celor pe care i-am criticat. Nu am văzut nicio mişcare mai serioasă în spaţiul media, dar dacă am fi făcut, poate, zece-douăzeci de universităţi, venea şi Academia Română, cu o poziţie şi am fi spus «mă, oamenilor, înţelegeţi că ceea ce faceţi este halucinant?». Ce vreţi de fapt de la o ţară care are ocupaţia de astrolog şi numerolog? Adică de ce ne mirăm de aceste rezultate? Să vă întreb altfel: voi înţelegeţi că în această ţară avem ocupaţia, recunoscută de stat, de numerolog şi astrolog? De ce ne mirăm că avem aceste realităţi sociale: rezultatele la PISA, nostalgia faţă de comunism, polarizările sociale, polarizările economice…Asta-i ţara!”, a afirmat Daniel David, la Digi24.

Alte articole

O nouă ocupaţie recunoscută oficial în România: „Este o decizie istorică. Este vorba despre viitorul industriei noastre”

Din ce a ajuns să facă bani Dana Războiu după 17 ani de televiziune! Ocupația pe care o are i-a adus un trai de vis

Profesorul universitar a comentat rezultatele sondajului realizat de INSCOP la comanda News.ro, cercetare care arată că 48% dintre românii chestionaţi consideră că perioada comunistă a reprezentat un lucru bun.

„Dacă pe tinerii care se declară cu simpatii mari spre comunism i-ai pune să trăiască trei săptămâni într-un mediu simulat de acel tip, şi-ar schimba rapid atitudinea. Nu mă aşteptam ca trecutul să fie valorizat în perioada comunistă. Mă aşteptam să fie un trecut un pic mai îndepărtat. (…) Eu ştiu ce au făcut colegii din institut, îi cunosc pe cei care lucrează, sunt profesionişti, ei au studiat percepţia. Era foarte important să comparăm această percepţie cu a celor care efectiv au trăit atunci. Degeaba luăm oameni care au peste 18 ani, 20, 25, dar nu ştiu ce a fost comunismul, nu ştiu ce a însemnat. I-aş întreba pe cei care au trăit şi ştiu ce a însemnat comunismul, cum am fost şi eu, care înainte să mă duc la şcoală, la ora 7, mergeam la coadă la lapte, la ora 5 dimineaţa şi îmi amintesc ce lucruri complicate erau. Trebuie să ne dea de gândit, trebuie să fim atenţi, dar o întoarcere generală spre trecut, nu numai spre perioada comunistă”, a mai declarat David.

Rectorul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj Napoca face legătura între procentul de analfabetism funcţional care este comparabil cu cel al persoanelor care cred că perioada comunismului a fost mai bună decât prezentul. De asemenea, Daniel David este de părere că generaţiile care au trăit în comunism nu au făcut suficiente lucruri pentru a le spune copiilor lor cât de rea a fost acea perioadă și nu le-au vorbit despre cât de limitate erau multe dintre drepturile avute acum.

„Procentul ăsta, când aud de 40 şi mie îmi aduce aminte de procentul de 40 şi de analfabetism funcţional pe care îl avem ca din 2015. Mă întreb ce legătură există între analfabetismul funcţional, care se referă la faptul că efectiv nu înţelegi lumea în care trăieşti, efectiv nu înţelegi nu numai ce citeşti, sau operaţiile matematice, nu înţelegi lumea de fapt. (…) Dacă tinerii care acum se declară cu simpatii mari spre perioada comunistă i-ai pune să trăiască trei săptămâni într-un mediu simulat de acel tip, cred că şi-ar schimba rapid atitudinile. Ăsta poate fi un experiment care să se facă în şcoală, cu participare voluntară, să experimentăm vremurile din perioada comunismului şi să vedem după aceea dacă e o perioadă bună”, mai adaugă rectorul.

Citește și: „Nu vom putea plăti bursele studenților”. Anunțul universităților, care spun că guvernanții nu le mai dau banii promiși