Recursurile lui Vîntu şi altor 9 arestaţi în cazul Petrom Service se judecă luni

Curtea de Apel Bucureşti a primit, joi, dosarul în care Tribunalul Bucureşti a emis mandate de arestare pentru Sorin Ovidiu Vîntu, Liviu Luca, omul de afaceri moldovean Octavian Ţurcan, fostul director general al Petrom Service Gheorghe Şupeală, fostul director financiar al Petrom Service Zizi Anagnostopol, omul de afaceri prahovean Mihai Sorin, Mihai Viorel Râmboacă, Răzvan Florin Râmboacă, Daniela Braşoveanu şi Ioan Bohâlţeanu, pentru 24 de ore, acuzaţiile fiind de delapidare, complicitate la delapidare şi spălare a banilor.

Recursurile formulate de aceştia vor fi judecate luni.

Decizia de arestare preventivă a celor zece acuzaţi a fost luată în urmă cu două zile, la Tribunalul Capitalei.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Propunerea de arestare preventivă a celor zece a fost întemeiată pe valoarea extrem de ridicată a prejudiciului produs, numărul foarte mare al persoanelor prejudiciate, vătămarea climatului social, care impune un răspuns ferm al autorităţii judiciare.

Alte articole

Liviu Luca scapă de acuzaţii, dar este bun de plată chiar dacă faptele s-au prescris

Pe de altă parte, infracţiunile de delapidare în formă calificată şi de spălare de bani, prin natura lor şi prin gradul de pericol social abstract pe care îl implică, creează un pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere amploarea acestui fenomen infracţional şi limitele ridicate de pedeapsă stabilite de lege, elemente de natură a stârni o reacţie de oprobriu general puternică, astfel încât într-o asemenea situaţie privarea de libertate se justifică, mai arătau procurorii în propunerea de arestare preventivă a celor zece acuzaţi.

În plus, caracterul transnaţional al operaţiunilor financiare desfăşurate de inculpaţi a făcut extrem de dificilă administrarea probatoriului în cauză, fiind necesară efectuarea a trei comisii rogatorii internaţionale, în state în care secretul bancar este protejat prin numeroase formalităţi, ceea ce a determinat trecerea unui interval semnificativ de la data săvârşirii faptelor până la momentul la care au fost obţinute date temeinice cu privire la participarea inculpaţilor. Astfel, unele dintre autorităţile judiciare au transmis răspunsul la comisia rogatorie internaţională în luna iulie 2011, iar ultimele relaţii comunicate de alte autorităţi judiciare au fost transmise la sfârşitul lunii octombrie 2011.

„Modul de operare al inculpaţilor denotă specializare şi o abilitate sporită de a folosi metode care să îngreuneze eventuala identificare şi tragere la răspundere penală, împrejurare care trebuie coroborată cu datele referitoare la alte infracţiuni comise de aceiaşi inculpaţi în modalităţi similare. Din probele cauzei rezultă că inculpaţii deţin numeroase companii şi conturi bancare în străinătate, iar recuperarea prejudiciului presupune identificarea activelor acestora, care poate fi îngreunată de inculpaţii aflaţi în stare de libertate”, se mai arată în referatul cu propunerea de arestare preventivă a persoanelor reţinute în dosarul Petrom Service.

Probele administrate în cauză, până în acest moment al urmăririi penale, au relevat faptul că falimentarea controlată a Petrom Service a dus la prejudicierea societăţii cu suma de 83.163.165 de euro şi afectarea a 72.000 membri ai Asociaţiei Salariaţilor, care, în calitate de acţionari minoritari, nu au mai putut încasa dividendele, datorită activităţilor frauduloase de diminuare semnificativă a valorii acţiunilor.

Probatoriul administrat a arătat că falimentarea controlată a Petrom Service a produs, indirect, prejudicierea bugetului de stat cu suma de aproximativ 98 de milioane de euro.

Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au instituit sechestru asigurator asupra a aproximativ 81 imobile – aproximativ 46 de terenuri intravilane şi extravilane, cinci apartamente, clădiri cu destinaţie de hotel, restaurante, alte spaţii comerciale, un bloc de opt etaje, autoturisme, ambarcaţiuni, conturi bancare – pentru recuperarea prejudiciului.

„Inculpatul Vîntu Sorin Ovidiu participa la întâlniri ca reprezentant al S.C. Petromservice S.A. şi angaja societatea în faţa partenerilor străini, aşa cum rezultă din mesajele de poştă electronică identificate cu prilejul percheziţiei informatice efectuate în cauză, care atestă şi că directorul general Şupeală Gheorghe îi era în fapt subordonat funcţional. Totodată, a rezultat că inculpatul Vîntu Sorin Ovidiu se implica direct în activitatea S.C. Petromservice S.A. şi îi dădea indicaţii inculpatului Luca Liviu cu privire la deciziile pe care urma să le ia, reproşându-i dacă acesta adopta o altă conduită”, susţineau procurorii.

În aceste împrejurări, la scurt timp după ce în patrimoniul părţii vătămate a intrat suma de 323.059.381 euro obţinută din vânzarea activităţii de servicii petroliere, inculpaţii au acţionat pentru a transfera lichidităţile în patrimoniul unor companii pe care le controlau, în special SC Realitatea Media SA (14.200.000 de euro), SC Imobiliar Network 2002 SA (6.725.000 euro) şi SC GM Invest SA (1.300.000 euro).

Suma de 14,2 mil. de euro a ajuns în contul Realitatea Media prin trei operaţiuni, în 2007, 2008 şi 2009, când de la Petromservice au fost virate sume de bani prin conturile mai multor companii offshore.

Probele obţinute în urma comisiei rogatorii internaţionale solicitate în dosarul fraudării Petromservice arată că cele 22 de companii offshore prin intermediul cărora s-au realizat achiziţiile de acţiuni şi fraudarea patrimoniului companiei sunt controlate de Vîntu Sorin Ovidiu şi Ţurcan Octavian.

„Din declaraţiile depuse la deschiderea conturilor bancare şi din evidenţele departamentului de înregistrare a societăţilor din străinătate înscrisuri transmise de autorităţile judiciare cipriote în urma comisiei rogatorii internaţionale solicitate în cauză rezultă că toate companiile offshore prin intermediul cărora s-au realizat achiziţiile de acţiuni şi fraudarea patrimoniului S.C. Petromservice S.A. sunt controlate de Vîntu Sorin Ovidiu şi Ţurcan Octavian, care au contribuit astfel în mod nemijlocit la săvârşirea infracţiunii de delapidare”, scriu procurorii în referatul prin care cer arestarea preventivă a zece persoane, între care Sorin Ovidiu Vîntu, Liviu Luca şi Octavian Ţurcan.

Dintre cele 22 de companii offshore, 13 îl au ca beneficiar real pe omul de afaceri moldovean Octavian Ţurcan, trei pe Sorin Ovidiu Vîntu, cei doi fiind beneficiari reali şi la o altă companie offshore.

Alte două companii, una înfiinţată în 2003 şi alta în 2006 îl au ca beneficiar real pe Liviu Luca.