Revoltă uriașă după scumpirea biletelor la metrou. Bucureștenii sunt furioși din cauza noilor tarife, Metrorex este acuzat că devine o „gaură neagră” pentru bani publici

Ministrul Transporturilor susține că „nu putem opri metroul” fără aceste încasări suplimentare, însă bucureștenii denunță transformarea companiei într-o „gaură neagră” care protejează privilegiile salariale în detrimentul pasagerilor.

Metrorex a crescut cheltuielile de la 1,51 miliarde lei în 2023, la 1,96 miliarde lei (estimare pentru 2026), în timp ce subvenția aprobată de la stat este 761 milioane lei pentru anul în curs, în scădere față de un total de 873 milioane lei în 2025. Deficitul de finanțare pe anul acesta este de 451 de milioane de lei.

Peste 12.000 de bucureșteni au semnat o petiție prin care cer Ministerului Transporturilor să oprească scumpirea de la 1 mai 2026. În ianuarie 2025, tariful pentru o călătorie a fost majorat de la 3 la 5 lei, autoritățile motivând această măsură prin necesitatea echilibrării bugetului și a reducerii costurilor de exploatare. Acum creșterea va fi de la 5 lei la 7 lei pentru o călătorie, în timp ce abonamentul ar urma să fie majorat de la 100 la 140 de lei.

Vezi și Victorie uriașă pentru România în procesul Casa Radio. Scapă de plata a 400 de milioane de euro către Plaza Centers

“Prin această decizie mergem împotriva trendului global de a scăpa de dependență de combustibili și de mașina individuală în marile noastre orașe. (…) Dacă scumpesc prețul unei călătorii cu metroul, practic cea mai eficientă metodă de a te deplasa în București, autoritățile nu fac decât să trimită și mai mulți cetățeni către automobilele individuale, fapt care creează mai multe cozi în trafic, mai multă poluare și mai mulți nervi pentru cei care au mașină/își permit să meargă cu mașina individuală.

Iar pentru cei vulnerabili, care nu se pune problema să dețină o mașină, 2 lei în plus per călătorie, mai ales în contextul în care s-a mai scumpit o dată prețul unei călătorii, nu ar face decât să le facă viața și mai grea.”, potrivit textului petiției inițiată de partidul SENS pe platforma Declic.

Aceștia cer autorităților să oprească aplicarea ordinului de ministru publicat pe site-ul Ministerului Transporturilor spre dezbatere publică. Ciprian Șerban spune că măsura este o consecință a altui val de scumpiri, cel din energie.

„Metroul trebuie să își scoată cheltuielile. Dacă a crescut atât de mult prețul energiei, curentul consumat trebuie acoperit. Acesta este motivul pentru care dumnealor (n.red. Metrorex) propun această creștere. Plus inflația, plus faptul că Guvernul a dispus o diminuare a subvenției. De undeva, costurile trebuie acoperite. Nu e un lucru plăcut pe care trebuie să-l facem, dar nu putem opri metroul”, a precizat ministrul Transporturilor luni, 6 aprilie, înainte de ședința cu Metrorex.

De asemenea, STB, care este în subordinea PMB, a propus o majorare, dar, după ce în luna ianuarie o astfel de inițiativă a fost respinsă de Consiliul General, primarul Ciprian Ciucu a amânat o nouă tentativă de a trece această inițiativă de un nou vot.

În cazul în care Ministerul Transporturilor va da curs cererii Consiliului de Administrație al societății, un abonament pentru transportul în București-Ilfov cu tramvaiul, troleibuzul, autobuzul, metroul și trenul va ajunge să coste de patru ori mai mult ca la Budapesta sau Praga! În marile capitale europene, prețurile variază între 22 și 25 de euro și includ toate mijloacele de transport în comun, scrie clubferoviar.ro.

Economistul Adrian Negrescu sugerează că majorarea tarifelor ar acoperi în principal costurile salariale ale companiei, deși calitatea serviciilor oferite lasă de dorit.

„O majorare tarifară de o asemenea amploare ar trebui să fie susținută de o motivație economică solidă și vizibilă în calitatea serviciilor. Realitatea din teren este însă cu totul alta. Călătorii se confruntă zilnic cu aglomerație, trenuri vechi fără aer condiționat și întârzieri majore în livrarea noilor garnituri din contractele publice. Astfel, singura explicație a scumpirii pare să fie acoperirea nivelului salarial din cadrul companiei.”, a scris Adrian Negrescu pe Facebook.

Citește și România este „grânarul Europei”, dar are rafturile pline de importuri: Care este singura țară din lume care își asigura complet hrana

„Pentru a putea funcționa, compania se bazează an de an pe subvenții masive pompate direct de la bugetul de stat. Aceste ajutoare financiare guvernamentale depășesc în mod frecvent pragul uriaș de 700 sau chiar 800 de milioane de lei.

Datele bugetare oficiale din 2025 arată o discrepanță uriașă în gestionarea fondurilor. Salariile și sporurile reprezintă cea mai mare categorie de cheltuieli curente. Mai exact, cheltuielile cu personalul au ajuns să reprezinte 37,95% din totalul bugetului. Asta înseamnă un efort financiar de aproximativ 1,05 miliarde de lei direcționat exclusiv către angajați”, a completat expertul.