ROBOR la trei luni a scăzut, miercuri, la 1,79%

Indicele ROBOR la 6 luni a ajuns, luni, la 1,87% pe an, de la 1,89% marți.

Colectarea mai bună a impozitelor a dus la scăderea lichidităților din sistemul bancar, a declarat marți guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, răspunzând la o întrebare cu privire la evoluția ROBOR.

„Sunt factori autonomi de evoluție ai lichidității în piață. Un exemplu este maniera în care sunt plătite taxele, impozitele și sunt apoi plătite de către populație și agenți economici, iar pe de altă parte sunt plătite salariile pensiile. Taxele, impozitele sunt plătite între 20 și 30 ale lunii. Atunci banii firmelor și populației care există în bănci sunt absorbiți și merg în contul Trezoreriei statului, care se află la Banca Națională a României. Deci nu se plimbă dintr-o bancă în altă bancă comercială, vin la Banca Națională a României. Acest lucru echivalează cu o absorbție de lichiditate. După 5-6 ale lunii următoare lichiditatea este injectată în piață….Ce a intervenit în luna acesta o să vă surprindă: o performanță mai bună în colectarea impozitelor. S-a colectat mai mult decât ne-am fi așteptat. Nu știu dacă dânșii s-au așteptat la acest lucru și atunci din bănci a fost absorbită mai multă lichiditate”, a spus Isărescu.

De asemenea, acesta a afirmat că au existat presiuni pe cursul de schimb, menționând că acestea au venit din partea mișcărilor nerezidenților.

Alte articole

Apare moneda de 1 leu în România. BNR anunţă că este disponibilă pe piaţă din 7 iulie 2025

Curs BNR 4 iulie 2025. Leul s-a depreciat faţă de dolar, de Ziua Americii

În ceea ce privește declarația politicienilor legată de majorarea ROBOR, dar și cea a premierului, conform căruia cei de la BNR „au fost plecați de acasă”, Isărescu a afirmat că există o sensibilitate legată de reacția populației.

„Acasă am fost, nu am fost la bancă… Există, și noi înțelegem acest lucru, o sensibilitate legată de reacția populației care are credite, mai ales după evenimentele prin care am trecut, creditul în franci elvețieni și așa mai departe. Și este de înțeles acest lucru și în acest diapazon am înțeles și, să spunem, reacția liderilor politici”, a spus guvernatorul.

Banca Națională a efectuat, marți, o operațiune repo prin care a injectat în piață lichiditate 9,355 de miliarde de lei, pe șapte zile. Operațiunea anterioară de acest tip efectuată de BNR a avut loc pe 31 august 2015. Atunci, banca centrală a injectat în piață 1,927 miliarde de lei pe șapte zile.

Guvernatorul BNR a declarat că decizia de a injecta lichiditate în piață a fost luată luni, iar efectele vor fi văzute începând de miercuri.

De altfel, și ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, a declarat marți, după întâlnirea de la BNR, că majorarea ROBOR este legată de lichiditate, iar specialiștii din Banca Națională vor decide și vor găsi soluția care trebuie adoptată pentru a tempera această creștere.

„Elementul central al întâlnirii (de la Banca Națională a României, n.r.) a fost acela de a vedea ce situație este în piață, care sunt soluțiile legate de lichiditate și de o împletire mai bună a politicilor fiscale cu politica monetară pe care o realizează BNR, astfel încât să preîntâmpinăm în viitor diverse situații care pot fi interpretate, deși, având în vedere că există o piață în continuă evoluție, se pot întâmpla și astfel de evoluții. Soluția este legată în special de lichiditate. Este atributul BNR și specialiștii din BNR vor decide și vor găsi soluția care trebuie adoptată pentru a tempera această creștere a ROBOR, pentru că îngrijorarea a fost legată de ROBOR, și probabil că ulterior domnul Guvernator vă va da mai multe relații despre deciziile luate la nivelul Consiliului de Administrație”, a spus Mișa.