România nu este pregătită pentru sistemul online de învăţământ. Cîmpeanu: Nu avem conţinut digital pentru toate disciplinele

Sorin Cîmpeanu a explicat că atât timp cât nu avem conectivitate generalizată, disponibilitatea echipamentelor pentru absolut toţi elevii şi studenţii din România, continut digital pentru toate disciplinele, cât nu avem toţi profesorii formaţi pentru predarea online, platforme dedicate de evaluare, este de preferat prezenţa fizică în şcoli şi universităţi.

„Trebuie făcute toate eforturile pentru ca şcolile să se deschidă primele şi să se închidă ultimele, iar noi facem toate eforturile pentru îndeplinrea acestor condiţii”, spune ministrul Educaţiei.

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat marţi că „niciun sistem de educaţie din lume nu a fost pregătit să facă faţă provocărilor generate de această criză sanitară”.

Citeşte şi: Programul „Masa caldă în școli” va fi aplicat pe tot anul școlar 2021-2022. Ce modificări au adus senatorii

Alte articole

Elevii revin la şcoala online, la cinci ani de la începutul pandemiei. Cum se vor desfăşura cursurile şi care este perioada când se va învăţa de acasă

Vremea rea s-a instalat în România! Viscolul și ninsoarea fac ravagii în mai multe zone din țară. Drumuri închise în Iași, Vaslui și Vrancea

„Pentru digitalizarea educaţiei este nevoie de cinci componente.

În primul rând este nevoie de conectivitate generalizată la internet. S-au făcut paşi foarte importanţi în acest domeniu. Am deschis anul şcolar 2021-2022 cu o conectivitate mai bună decât în toamna anului trecut, dar nu suficient de bună. Nu putem spune că cei peste 3 milioane de elevi şi preşcolari au acces la internet în condiţii optime.

Al doilea factor este disponibilitatea echipamentelor. S-au facut foarte multe progrese în ultimul an, din acest punct de vedere. S-au făcut achiziţii de 230.000 de tablete, în urma nevoii declarate a elevilor la nivel naţional. S-au achiziţionat 250.000 de tablete. La o nouă interogare s-a identificat o altă nevoie şi, printr-o ordonanţă de urgenţă, au fost puse la dispoziţie 150 de milioane de euro pentru achiziţia de echipamente – 100 milioane de euro pentru învăţământul preuniversitar, 50 de milioane pentru învăţământul universitar, care a folosit doar 13 milioane de euro, restul banilor au fost direcţionaţi către mediul preuniverstar.

Citeşte şi: Aproape 29.000 de elevi încă merg la latrina din curtea şcolii în anul şcolar 2021 – 2022

În învăţământul liceal, tabletele sunt depăşite, acolo este nevoie de laptopuri.

Punctul trei – conţinut digital nu avem pentru toate disciplinele. Este în curs de contractare un proiect, «Biblioteca virtuală», care ne va ajuta foarte mult din perspectiva conţinutului digital, dar acum nu avem îndeplinită nici această condiţie. Sunt foarte puţine disciplinele care au conţinut digital.

Al patrulea factor este disponibilitatea cadrelor didactice formate pentru predarea online. Am facut şi aici progrese, avem câteva zeci de mii de cadre didactice formate, dar în raport cu cele 200.000 de cadre didactice mai este mult de făcut. Este o mare diferenţă între predarea clasică şi predarea online.

Al cincilea element este acela că nu avem platforme dedicate pentru evaluarea online”,  a spus ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, citat de bursa.ro.

Sorin Cîmpeanu a declarat că, din cauza faptului că nu au existat platforme dedicate evaluării adaptate predării online, la finalul anului școlar trecut, mai mult de jumătate din elevi aveau note peste 8,50, iar profesorii nu puteau avea garanția că elevii sunt într-adevăr cei care răspundeau la evaluare.

„În general, evaluarea este punctul final al oricărui proces didactic, un element extrem de important, iar noi nu avem aceste platforme dedicate şi securizate. Dacă în trecut ponderea elevilor cu note peste 8,50 era 10%, acum mai mult de 50% au note mai mari de 8,50. Daca cineva ne poate convinge că mai mult de jumătate din elevii din România merită să aibă burse de merit înseamna că nu mai avem prea multe de făcut în sistemul de educaţie din România, pentru că stăm foarte bine. Nu avem garanţia că cel care răspunde în spatele ecranelor este chiar elevul/studentul care trebuie să răspundă, şi nu este un părinte, un profesor, un frate mai mare…”, a mai spus Sorin Cîmpeanu.