Programul „Masa caldă în școli” va fi aplicat pe tot anul școlar 2021-2022. Programul are ca scop asigurarea premiselor accesului egal şi nediscriminatoriu la educaţie al tuturor copiilor, indiferent de mediul rezidenţial de apartenenţă sau de situaţia socio-economică.

Potrivit unui amendament adoptat de Senat, perioada de acordare a suportului alimentar se prelungeşte de la primul semestru al anului şcolar 2021-2022 cât era prevăzut în forma adoptată de Guvern, la întregul anul şcolar 2021-2022.

Alte Articole

Elena Udrea, eliberată condiționat?! Ce urmează pentru blonda ...

ADMITERE Facultatea de Pompieri 2022. Cum poţi deveni ofiţer ...

Facultatea din România din care aproape niciun absolvent nu ...

Citeşte şi: Aproape 29.000 de elevi încă merg la latrina din curtea şcolii în anul şcolar 2021 – 2022

„În anul şcolar 2021-2022, în perioada desfăşurării cursurilor preşcolarilor şi elevilor din 150 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat denumite în continuare unităţi-pilot li se acordă cu titlu gratuit un suport alimentar constând într-un pachet alimentar sau într-o masă caldă pe zi în limita unei valori zilnice de 10 lei/beneficiar, inclusiv TVA. (…) Pe durata de implementare a programului-pilot, personalul poate fi suplimentat la solicitarea unităţilor-pilot prin angajarea unor categorii de personal cu încadrarea în numărul total de posturi aprobat la nivelul Inspectoratului şcolar şi prin detaşare sau delegare de personal din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale”, stipulează actul normativ adoptat, luni, de Senat.

Citeşte şi: Aproximativ 1.300 de clase şi grupe de grădiniţă fac cursuri în online în Bucureşti

Dacă pe durata semestrul I, există unităţi-pilot care se retrag din program, refuză implementarea sau pentru care nu se finalizează procedurile de atribuire a contractelor de furnizare servicii, Ministerul Educaţiei organizează o selecţie suplimentară până la completarea numărului de 150 de unităţi-pilot cu încadrare în bugetul proiectului. Pentru realizarea selecţiei se vor aplica criterii care iau în calcul riscul de abandon şcolar, ponderea cadrelor didactice necalificate, procentul elevilor de clasa a VIII-a prezenţi la Evaluarea naţională, nivelul de marginalizare socio-economică a localităţii.

Potrivit ordonanţei în forma adoptată de Senat, pentru finanţarea programului-pilot în perioada desfăşurării activităţilor didactice în anul şcolar 2021-2022 se alocă bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti. Sumele prevăzute de la buget pot fi suplimentate din venituri proprii ale bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale sau din alte surse de finanţare legale.

„Aceste sume suplimentare pot fi folosite şi pentru asigurarea unor spaţii pentru prepararea, depozitarea sau servirea mesei şi asigurarea transportului către beneficiari, dacă cheltuielile aferente depăşesc bugetul alocat iniţial”, prevede un amendament însuşit de plen.

Potrivit unui alt amendament, „produsele care intră în componenţa pachetului alimentar/mesei calde trebuie să fie produse locale şi de sezon provenite de la producătorii şi procesatorii locali pe lanţul scurt de aprovizionare”.

Amintind că programul a fost iniţiat în 2016, preşedintele Senatului, Anca Dragu, a propus ca, până la sfârşitul acestei legislaturi, acesta să fie aplicat în cel puţin 70% dintre şcolile din România, ceea ce ar însemna aproximativ 7.000 de unităţi de învăţământ.

„Am fost în multe vizite în teritoriu şi am promovat acest program. Prima reacţie a multor funcţionari este să spună că nu se poate. Trebuie să găsim soluţii cum să se poată, pentru că este vorba de educaţia din România”, a spus Dragu, în plenul Senatului.

Ea a atras atenţia că programele „Masa caldă în şcoli” şi „Şcoala de la 8 la 5” trebuie aplicate pentru că abandonul şcolar a ajuns la 45.000 de copii din ciclurile primar, gimnazial şi liceal, România aflându-se „în topul ruşinii” în acest domeniu cu 15%, faţă de o medie a UE de 10%.

Propunerea legislativă va fi dezbătută de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.