România, pe ultimul loc în UE în domeniul inovării

În raportul publicat vineri se arată că performanţa UE în materie de inovare continuă să se îmbunătăţească, dar că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a asigura competitivitatea Europei pe plan mondial. România este considerată un inovator modest, iar din 2010 performanţele ţării sunt în scădere. Punctele forte ale României sunt mediul prietenos cu inovaţiile şi efectele asupra vânzărilor, în timp ce punctele slabe sunt inovatorii şi investiţiile firmelor.

În fiecare an, CE publică o evaluare comparativă a performanţei în materie de inovare a statelor membre şi o compară cu concurenţa internaţională. Datele facilitează evaluarea de către statele membre şi de către UE în ansamblu a domeniilor în care este necesară focalizarea eforturilor.

Elżbieta Bieńkowska, comisarul pentru piaţa internă, industrie, antreprenoriat şi IMM-uri, a afirmat: „Tabloul de bord din 2018 arată încă o dată că Europa are mult talent şi spirit întreprinzător, dar trebuie să ne străduim mai mult să transformăm excelenţa într-un succes. UE, statele membre, regiunile şi sectoarele industriale, inclusiv numeroasele IMM-uri, trebuie să lucreze împreună pentru a spori eficienţa de alocare a economiei noastre, pentru a îmbunătăţi funcţionarea pieţei interne şi pentru a contribui la garantarea faptului că Europa rămâne în avangarda internaţională a inovării”.

La rândul său, Carlos Moedas, comisarul pentru cercetare, ştiinţă şi inovare, a declarat: „Această ediţie a tabloului de bord arată încă o dată că Europa este puternică în domeniul ştiinţei, dar că are un nivel sub-optim de performanţă în domeniul inovării. Agenda reînnoită pentru cercetare şi inovare stabileşte o serie de măsuri pentru ca Europa să devină un lider mondial în domeniul inovării. Propunerile noastre pentru Orizont Europa, următorul program de cercetare şi inovare al UE, vor accelera inovarea de-a lungul întregului lanţ valoric şi vor sprijini identificarea şi dezvoltarea inovaţiilor”.

Ediţia din acest an a tabloului de bord european privind inovarea arată o tendinţă pozitivă în majoritatea statelor membre ale UE – în special în ceea ce priveşte Malta, Olanda şi Spania, Suedia rămânând lider la nivelul UE în materie de inovare. UE reduce decalajele faţă de principalii concurenţi precum Canada, Japonia şi Statele Unite ale Americii. Însă eliminarea acestei sincope în domeniul inovării şi menţinerea avantajului faţă de China vor necesita un efort concertat în vederea consolidării potenţialului de inovare al Europei.

Constatările vin în sprijinul noii agende pentru cercetare şi inovare, recent lansată de Comisie – care invită liderii UE să acţioneze acum pentru a ajuta Europa să devină motorul inovării la nivel mondial, conform potenţialului său. La 16 mai, la Sofia a avut loc o discuţie informală între liderii UE, preconizându-se formularea unor concluzii cu ocazia reuniunii Consiliului European din 28-29 iunie. Pentru a contribui la poziţia de lider mondial a Europei în domeniul inovării, Comisia a propus, la 7 iunie, cel mai ambiţios program de finanţare a cercetării şi inovării în UE, Orizont Europa, care beneficiază de 100 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027. Finanţarea acordată de UE nu este însă suficientă. Pentru a menţine şi a îmbunătăţi modul de viaţă european, este necesar un efort concertat al sectorului public şi al celui privat.

Conform tabloului de bord european privind inovarea 2018, în medie, performanţele în materie de inovare ale UE au crescut cu 5,8 % începând din 2010. În ultimii 8 ani, performanţele în materie de inovare au crescut în 18 state membre ale UE şi au scăzut în zece. Performanţele au cunoscut cea mai mare creştere în Lituania, Malta, Olanda, Marea Britanie, iar cea mai mare scădere în Cipru şi România.

La nivel global, UE îşi reduce ecartul faţă de Canada, Japonia şi Statele Unite. UE îşi menţine superioritatea faţă de China, dar această superioritate scade rapid, datorită faptului că China şi-a îmbunătăţit performanţele aproape de trei ori mai repede decât UE. În raport cu Coreea de Sud, UE a rămas în urmă, însă în următorii ani se preconizează o recuperare treptată a decalajului.

În domenii specifice de inovare, liderii UE sunt: Danemarca (resurse umane şi mediu propice inovării), Luxemburg (sisteme de cercetare atractive), Franţa (finanţare şi sprijin), Irlanda (inovarea în IMM-uri, impactul asupra ocupării forţei de muncă şi asupra vânzărilor), Belgia (reţele de inovare şi colaborare).

Performanţele în materie de inovare s-au îmbunătăţit cel mai mult în domeniul benzii largi, al resurselor umane, precum şi al atractivităţii sistemelor de cercetare, în special prin intermediul co-publicaţiilor internaţionale.

Cheltuielile publice în ceea ce priveşte cercetarea şi dezvoltarea rămân, ca procent din PIB, sub nivelul din anul 2010. În următorii doi ani, este de aşteptat ca performanţa generală a UE în domeniul inovării să se amelioreze cu 6%, se arată în raport.

Tabloul de bord european privind inovarea, publicat anual, oferă o evaluare comparativă a performanţelor statelor din UE şi ale câtorva ţări terţe în domeniile cercetării şi inovării. El analizează relativele avantaje şi dezavantaje ale sistemelor naţionale de cercetare şi inovare şi ajută statele membre să evalueze domeniile în care trebuie să îşi concentreze eforturile pentru a obţine performanţe sporite în materie de inovare.