România, printre ţările UE cu cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei

România are una dintre cele mai mari creşteri economice din UE, dar şi una dintre marile rate ale inflaţiei.

18 aug. 2021, 14:46
România, printre ţările UE cu cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei

Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a urcat în iulie la 2,5%, de la 2,2% în luna precedentă, ţările membre cu cele mai ridicate rate fiind Estonia, Polonia, Ungaria, Lituania şi România, arată datele publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Comparativ cu situaţia din iunie 2021, rata anuală a inflaţiei a scăzut în nouă state membre, a rămas stabilă în două şi a crescut în 16 ţări. În rândul acestora din urmă se regăseşte şi România, unde rata anuală a inflaţiei a urcat până la 3,8% în iulie, de la 3,5% în iunie. Comparativ, în iulie 2020 rata anuală a inflaţiei în România era de 2,5%.

Cele mai ridicate rate anuale ale inflaţiei în UE au fost înregistrate, luna trecută, în Estonia (4,9%), Polonia şi Ungaria (ambele cu 4,7%), Lituania (4,3%) şi România (3,8%), iar cele mai scăzute în Malta (minus 0,3%), Grecia (0,7%) şi Italia (1%).

Datele Eurostat mai arată că în zona euro rata anuală a inflaţiei a crescut în iulie la 2,2%, de la 1,9% luna precedentă. În iulie 2020, rata anuală a inflaţiei în zona euro era de 0,4%.

Pe de altă oarte, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a revizuit în creştere la 7% estimarea privind avansul Produsului Intern Brut (PIB) în 2021, la 1.174,9 miliarde de lei, potrivit prognozei de vară a instituţiei pentru 2021-2025.

CNSP estimase, în prognoza de primăvară, o creştere a Produsului Intern Brut pentru acest an de 5%, la 1.142,9 miliarde de lei.

Totodată, instituţia estimează o creştere a PIB-ului de 4,9% în 2022, de 5,3% în 2023, de 5% în 2024 şi de 4,5% în 2025.

De asemenea, Comisia prognozează un deficit de cont curent de 5,5% din PIB în 2021, de 5% în 2022, de 4,7% în 2023, de 4,5% în 2024 şi de 4,2% în 2025.

Potrivit prognozei de vară, indicele preţurilor de consum (IPC) la sfârşitul anului se va situa în 2021 la 5%, iar inflaţia medie anuală este estimată anul acesta la 4,2%. Inflaţia medie anuală ar urma să scadă la 3,5% în 2022, la 3% în 2023, la 2,6% în 2024 şi 2,5% în 2025.

CNSP estimează că media cursului de schimb lei/euro se va situa anul acesta la 4,92, la 4,98 anul viitor, la 5,03 lei pentru un euro în 2023, la 5,08 lei pentru un euro în 2024 şi 5,13 lei pentru un euro în 2025.

„Având în vedere evoluţiile economice din primele luni ale anului 2021, precum şi ridicarea majorităţii restricţiilor impuse de pandemie, este de aşteptat ca produsul intern brut să înregistreze o valoare nominală de 1.174,9 miliarde lei în 2021, rezultată dintr-o creştere reală de 7% şi un deflator de 4% (evoluţia preţurilor în sens ascendent a contribuit la revizuirea deflatorului PIB)”, arată prognoza.

Potrivit instituţiei, la nivel sectorial se estimează că serviciile vor continua să aibă un avans considerabil în a doua parte a anului 2021, astfel încât creşterea valorii adăugate brute să fie semnificativă (încorporând şi un efect de bază), de 6,3%, cu 2,4 puncte procentuale superioară celei din estimarea precedentă.

În ceea ce priveşte sectorul industriei, se aşteaptă avansul susţinut al activităţilor cu un aport sporit de valoare adăugată, care, în noile condiţii mai relaxate, au determinat revizuirea ascendentă cu 1,9 puncte procentuale a dinamicii VAB (valoarea adăugată brută, n.r.) din industrie, la 7,7%, revenirea fiind însă parţială comparativ cu anul 2019.

Totodată, potrivit CNSP, efectele nefavorabile ale pandemiei au afectat mai puţin piaţa muncii unde, în anul 2021, se aşteaptă o revenire a numărul mediu de salariaţi estimat la 5,162 milioane de persoane (5,164 milioane în 2019), în creştere cu 72.000 de persoane, respectiv 1,4% faţă de anul anterior şi mai mare cu 0,1 puncte procentuale comparativ cu estimările din luna ianuarie 2021 (5,158 milioane persoane).

Câştigul salarial mediu brut pentru anul 2021 a fost revizuit la 5.520 lei/lună, o ajustare în sus de 1,9 puncte procentuale faţă de estimarea din prognoza de primăvară (5.422 lei/lună), ca urmare a impactului pozitiv al creşterii economice care va determina majorarea acestuia cu 6,9% faţă de anul 2020. CNSP menţionează că datele privind forţa de muncă sunt încă estimate pentru anul 2020, fiind aşteptate în luna august noile valori publicate de INS.

Se schimbă cardurile bancare. Majoritatea românilor vor avea carduri CU CIP
Referitor la apariţia unor riscuri asociate prognozei, se evidenţiază cele ce ţin de impredictibilitatea mediului economic internaţional pentru ultimele patru luni ale anului curent, în contextul probabilităţii ridicate de manifestare a valului IV al pandemiei Covid. Totodată, instituţia menţionează în principal factorii de influenţă asociaţi evoluţiei economiei Zonei euro şi, îndeosebi, a Germaniei (principalul partener comercial al României) a cărei situaţie se reflectă în zona de cerere agregată prin exporturi, şi în special în zona producţiei industriale autohtone.

În contextul actual al creşterii economice ridicate, deşi exportul de bunuri este aşteptat a recupera declinul din anul anterior, deficitul balanţei comerciale se estimează că se va adânci fiind principala cauza de modificare a soldului contului curent.

TICHETE DE MASĂ și tichete de creșă, mai valoroase. Guvernul majorează cuantumul
Astfel, deficitul de cont curent în PIB se anticipează a se înrăutăţi, de la 5,2% în 2020, la 5,5% în 2021. Există şi posibilitatea apariţiei unui risc generat de eventualele efecte climaterice nefavorabile asupra agriculturii, ceea ce ar putea diminua creşterea reală menţinută neschimbată fată de prognoza de primăvara (+14,8%).

Pe de altă parte, se poate menţiona riscul intern dominant al majorării preţurilor bunurilor intermediare, al combustibililor şi energiei, punând o presiune suplimentară asupra competitivităţii producţiei interne.

În primele luni ale anului curent s-au înregistrat creşteri de preţ atât pentru producţia industrială (6,18%, media primului semestru), cât şi în cazul costului în construcţii (5,9% în primele cinci luni), la un nivel superior celui anticipat la începutul anului.

„Majorările au fost cauzate atât de ascensiunea preţului internaţional al ţiţeiului cât şi a cotaţiilor materiilor prime. Pentru preţurile de consum, creşterea din primele şapte luni s-a situat la 3,58%, estimarea pentru anul în curs fiind revizuită la 4,2% pentru media anuală şi 5% pentru inflaţia la sfârşitul anului”, potrivit analizei CNSP.

Scenariul pe termen mediu 2022-2025 consideră o uşoară accelerare a economiei comparativ cu scenariul din prognoza de primăvară având ca ipoteză centrală impactul pozitiv al fondurilor europene din PNRR.

Totodată, o simulare a CNSP în ipoteza absorbţiei a 29 miliarde euro în perioada 2021-2026, arată un impact pozitiv care generează o creştere economică suplimentară de circa 0,9 puncte procentuale în medie pe tot intervalul, faţă de scenariul de bază, respectiv fără PNRR dar cu alte fonduri europene. „În prima parte a intervalului (anii 2021-2022) impactul este mai puţin pronunţat, urmând ca efectul maxim asupra accelerării creşterii PIB să aibă loc în 2023-2024 (+1,6 / +1,5 puncte procentuale) pe măsură ce alocarea fondurilor se măreşte gradual”, mai arată analiza instituţiei.


loading...