România produce puțin și imporă mai mult țiței. Statisticile din primele opt luni ale anului sunt îngrijorătoare

Producția de țiței a României scade în timp ce importurile cresc. Datele Institutului Naţional de Statistică (INS), arată că în primele opt luni ale anului, România a produs, o cantitate de ţiţei de peste 1,952 milioane de tone echivalent petrol (tep), cu 133.400 tep (6,4%) mai mică faţă de cea înregistrată în aceiași perioadă a anului precedent.

Citește și Anumiți angajați din România vor primi bani în plus ca să treacă cu bine peste iarnă. Cine sunt beneficiarii

În tot acest timp, importurile de ţiţei au înregistrat creșteri de până la 5,632 milioane tep, fiind cu 795.700 tep, ceea ce înseamnă că România a importat cu +16,5% mai mult țiței față de perioada ianuarie-august 2021.

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estimează că producţia de ţiţei pentru anul 2022 va fi  la 3,17 milioane tep (minus 2,3% faţă de 2021) şi în 2023 la 3,095 milioane tep (minus 2,3%).

Alte articole

Ghid zilnic despre bani. Cât trebuie să câștigi ca să trăiești decent într-un oraș mare din România

România stă pe o comoară de miliarde de euro. Resursele critice vitale pentru UE au intrat în vizorul investitorilor străini

Totodată, instituția preconizează că importurile vor crește la 7,25 milioane tep în 2022 (plus 6,4%) şi la 7,83 milioane tep în 2023 (plus 6,5%).

Criza gazelor s-ar putea agrava în Europa în 2023, după folosirea rezervelor în iarnă

Europa s-ar putea confrunta cu o criză energetică şi mai acută anul viitor, după ce se vor epuiza rezervele de gaze naturale pentru a trece de frigul acestei ierni, a avertizat şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), în timp ce UE caută modalităţi de a atenua criza.

Statele europene şi-au pregătit rezerve de gaze pentru iarna care urmează după ce Rusia a tăiat livrările de gaze ca răspuns la sancţiunile occidentale impuse în urma invaziei sale în Ucraina. Rezervoarele sunt pline până la aproximativ 90% din capacitate.

Preţurile gazelor, care au crescut în lunile de după invazia din februarie, s-au retras. Dar acest lucru ar putea fi de scurtă durată, deoarece ţările concurează pentru a cumpăra gaze naturale lichefiate (GNL) şi alte alternative la livrările de gaze prin conductele ruseşti, potrivit news.ro.

Pentru a ajuta la combaterea crizei, Uniunea Europeană ia în considerare un plafon al preţului gazelor, o problemă care a divizat blocul de 27 de naţiuni, deoarece unele ţări se tem că ar putea îngreuna asigurarea aprovizionării.

Adevăratele provocări cu care se confruntă Europa, care în trecut se baza pe Rusia pentru aproximativ 40% din gazele sale naturale, vor începe în februarie sau martie, când depozitele trebuie reumplute, după ce cererea mare din timpul iernii le va epuizat= la 25%-30%.

”Iarna aceasta este dificilă, dar iarna viitoare poate fi foarte dificilă”, a spus Biroul jurnaliştilor din Finlanda.

Citește și România are cel mai scump gaz de import din istoria țării. Alimentarea pentru iarna aceasta s-a făcut cu un preț mai mare decât în anii trecuți