România, rată de absorţie de puţin peste 6% din fonduri UE. Am încasat 2 miliarde dintr-un potenţial de 31 de miliarde de euro

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a afirmat vineri că România a încasat 1,9 miliarde euro din fondurile structurale şi coeziune finanţate din exerciţiul financiar 2021-2027, gradul de absorbţie fiind de 6,11%. „Avem încă de recuperat pe Programele Regionale”, a transmis Câciu.

”România a încasat 1,9 miliarde euro din fondurile structurale şi coeziune finanţate din exerciţiul financiar 2021-2027, iar gradul de absorbţie general o situează la nivelul mediei Uniunii Europene (România are 6,11% iar media UE este de 6,19%). Pe programele gestionate la nivel central (de către Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi Ministerul Transporturilor) absorbţia pe fondurile structurale şi de coeziune se situează la un nivel superior, respectiv 7,3%”m, a scris, vineri seară, pe Facebook, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

Adrian Câciu afirmă că, numai în ultimele zile, s-au încasat peste 650 milioane de euro din fondurile structurale şi de coeziune aferente exerciţiului financiar 2021-2027, iar rambursările de la CE vor continuă în ritmul prognozat, având în vedere că România are contracte încheiate în valoare de peste 31 miliarde euro.

Moş Crăciun vine cu sacul gol pentru aceşti angajaţi. În locul primelor de sărbători, se anunţă tăieri de salarii

Alte articole

Cosmin Marinescu, BNR: Criza din Orientul Mijlociu aduce riscuri de contagiune pentru România

Apelul BNR pentru români după criza economică cauzată de războiul din Orient. Ce se întâmplă cu banii „de la ciorap” şi din conturi

”Avem încă de recuperat pe Programele Regionale, descentralizate către Agenţiile de Dezvoltare Regională care au calitatea de Autorităti de Management pentru aceste programe, agenţii aflate în subordinea Consiliilor de Dezvoltare Regională coordonate de Consiliile Judeţene, unde rată de absorbţie este 3,2%. Sunt convins că modelul pe care noi, cei din actuală coaliţie, l-am imprimat în materie de gestionare şi implementare a fondurilor europene, inclusiv descentralizarea acestora, va fi continuat de viitoarea coaliţie de guvernare, iar ritmul absorbţiei fondurilor europene va fi unul susţinut astfel încât să fie repetat succesul din absorbţia banilor europeni din exerciţiul 2014-2020”, a mai transmis ministrul.

BNR: Datoria externă totală a României a crescut în primele zece luni cu 18,013 miliarde euro, până la 186,348 miliarde euro

Datoria externă totală a României a crescut în primele zece luni cu 18,013 miliarde euro, până la 186,348 miliarde euro, arată datele Băncii Naţionale a României (BNR).

”În perioada ianuarie – octombrie 2024, datoria externă totală a crescut cu 18,013 miliarde euro, până la 186,348 miliarde euro. În structură: datoria externă pe termen lung a însumat 138,198 miliarde euro la 31 octombrie 2024 (74,2% din totalul datoriei externe), în creştere cu 13,2% faţă de 31 decembrie 2023; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 octombrie 2024 nivelul de 48,150 miliarde euro (25,8% din totalul datoriei externe), în creştere cu 4,2% faţă de 31 decembrie 2023”, arată datele BNR.

Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 5,512 miliarde euro (comparativ cu 5,904 miliarde euro în perioada ianuarie – octombrie 2023), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat valoarea netă de 4,246 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 1,266 miliarde euro.

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, reacție după ce România a intrat pe deplin în Schengen: „Acolo unde vă este locul”

În perioada ianuarie-octombrie 2024 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 24,210 miliarde euro, comparativ cu 18,453 miliarde euro în perioada ianuarie-octombrie 2023. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 3,706 miliarde euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 1,690 miliarde euro, balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 793 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 432 milioane euro.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 15,7% în luna octombrie 2024, comparativ cu 18% în anul 2023. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 octombrie 2024 a fost de 5,8 luni, în comparaţie cu 5,6 luni la 31 decembrie 2023.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 octombrie 2024 a fost de 103,5%, comparativ cu 99,7% la 31 decembrie 2023.